Actualitate

Vremuri bune și justiție corectă? În 2021, numărul cererilor la CEDO împotriva Republicii Moldova a crescut cu 20%

„Anul 2020 a fost un an pandemic și activitatea CEDO cumva a fost periclitată de pandemie, ceea ce a dus la o scădere a numărului de cereri. Cifra (din 2021, n.r.) este similară anului 2019, an pre-pandemic”, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă la IPN, Daniel Goinic, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice (CRJM).

În 2021, moldovenii s-au adresat de trei ori mai frecvent la CEDO decât media europeană. 630 de cereri este o cifră destul de mare raportată la populația țării și aici Moldova se află pe locul 12 din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei, a precizat consilierul CRJM.

La 31 decembrie 2021, 1.038 de cereri depuse de reclamanți din Republica Moldova încă așteptau examinarea, 92% fiind cu șanse mari de succes. Până la aceeași dată, CEDO a pronunțat 541 de hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 68 – în 2021. Cifra este una dintre cele mai mari dacă e să vorbim de numărul de hotărâri pronunțate într-un an. Din cauzele pendinte la CEDO, peste 20% au fost comunicate deja Guvernului.

loading...

70% sunt examinate în complete de 3 sau 7 judecători. Iar 7% sunt cereri alocate unui singur judecător și par, la prima vedere, a fi inadmisibile. În total, în 2021, CEDO a înregistrat peste 42 de mii de cereri, 43% dintre care fiind îndreptate împotriva a două țări: Turcia și Federația Rusă.

Din cele 70 de mii de cereri aflate pe rol, peste 70% erau îndreptate împotriva a patru state: Federația Rusă, Turcia, Ucraina și România. Moldova se află pe locul 11. În 2021, CEDO a pronunțat peste o mie de hotărâri, cu 27% mai mult decât în 2020, 47% dintre acestea vizau Federația Rusă, Ucraina și România. Moldova s-a plasat pe locul cinci.

În 2021 au fost state împotriva cărora Curtea nu a pronunțat nicio hotărâre de condamnare, precum Cehia, Finlanda sau Irlanda, ori state care au una sau două hotărâri pronunțate împotriva lor, precum Suedia, Estonia sau Germania. De aici se poate trage concluzia despre eficiența justiției în aceste state, a remarcat Daniel Goinic.

Potrivit președintelui CRJM, Vladislav Gribincea, numărul mare de cereri la Curtea Europeană vorbește despre disfuncțiile din sistemul judecătoresc. Sistemul de justiție și procurorii trebuie să-și facă treaba. De asemenea, trebuie îmbunătățite condițiile de detenție și autoritățile să-și schimbe atitudinea față de respectul vieții private și al dreptului de proprietate.

În opinia sa, orice sistem nu se va schimba dacă nu va fi „presat” să se schimbe. O soluție bună ar fi existența unui sistem național clar de monitorizare a ce se întâmplă după o decizie a CEDO. Și anume, obținerea de compensații de către reclamant și neadmiterea de violări pe parcurs de către stat.

Sursa: safenews.md


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.