Ludmila Burlaca a fost șefă a Direcției cultură din raionul Ștefan-Vodă timp de șapte ani, iar actualmente este șefă a Direcției relații interetnice și funcționarea limbilor din cadrul Biroului Relații Interetnice, unde este responsabilă de dezvoltarea și promovarea culturii naționale și polietnice, de valorificarea datinilor, obiceiurilor și tezaurului cultural al minorităților din RM. În paralel, conlucrează cu echipa Teatrului Studio „Geneza Art” și este regizoare a spectacolului „Floare albastră”.

– Pentru dumneavoastră, ca licențiată în cultură, care este importanța Zilei Naționale a Culturii?
– Pe parcursul activității în domeniul public, în special în cultură, mă ocupam de organizarea și desfășurarea acțiunilor culturale, manifestărilor consacrate diverselor sărbători și evenimente. Evident că Ziua Națională a Culturii trebuie să devină sărbătoarea care ar da start tuturor sărbătorilor organizate pe parcursul anilor. E o sărbătoare dublă, deoarece la 15 ianuarie sărbătorim ziua de naștere a marelui Eminescu.

– Astea fiind spuse, ce părere aveți despre agenda de activități a Ministerului Culturii din data de 15 ianuarie?
– Este o agendă cu acțiuni culturale și nu sunt eu persoana care trebuie să se dea cu părerea, deoarece și acolo se muncește. Consider că în această zi trebuie pus un accent mai profund pe organizarea evenimentelor culturale, științifice, prezentarea spectacolelor dramatice și muzicale, consacrate geniului eminescian și nu doar în Chișinău, dar și în raioanele republicii.

În același timp, susțin că nu trebuie să așteptăm ca cineva să organizeze evenimente pentru noi. Dimpotrivă, fiecare cetățean cu demnitate națională trebuie să-și aducă contribuția – să scrie versuri, să recite, să citească, să cânte, să depună flori la bustul lui Eminescu, să iasă în fața tinerilor să le vorbească despre simbolul nostru național, atunci va fi o sărbătoare adevărată. Interpreții, oamenii de știință trebuie să se implice, să se organizeze conferințe, comemorări, concerte, spectacole, ca să știe lumea despre această zi. N-aș vrea să par banală, dar totuși, totul începe de la cultură.

– Dumneavoastră, cum participați la dezvoltarea culturii în Moldova?
– Eu am posibilitatea să promovez cultura prin intermediul oamenilor cu care lucrez zi de zi. Liderii organizațiilor etno-culturale, conducătorii instituțiilor de învățământ, actorii Teatrului „Geneza Art”, funcționarii publici din diverse domenii, interpreți, scriitori, poeți etc. Cu regret, condițiile economice actuale, de care depinde cultura țării noastre, nu ne permit prea multe, însă sper că va veni și ziua când cultura națională își va ocupa locul bine meritat și pe acest pământ. Uneori mă gândesc cât de bine ar fi să avem atâția bani, câte talente…

– De câțiva ani ați oferit ocazia iubitorilor de teatru să afle ceva nou despre vestita relație de dragoste dintre Eminescu și Micle…
– Într-adevăr, deja al treilea an consecutiv, de ziua de naștere a lui Eminescu, invităm publicul larg la spectacolul „Floare albastră”. Colaborăm cu Centrul academic „Eminescu”, cu doamna directoare Elena Dabija. Acest spectacol este foarte solicitat, prin faptul că este un spectacol de suflet, care ne dă posibilitatea să ne aprofundăm în romanul de dragoste a marilor Eminescu și Micle.

– Cum a apărut spectacolul „Floare albastră”?
– Eu, în calitate de regizor, am cules acest material, l-am făcut ca text dramatic, ca versiune scenică și l-am realizat ca lucrare regizorală. Roman și Daniela Burlaca au selectat o muzică clasică extraordinară de-a compozitorilor Mozart, Strauss și alții, astfel creând o armonie între text, jocul actoricesc și muzică. De altfel, sunt foarte mândră că am avut ocazia să colaborez cu Stela Verebceanu, creatoarea costumelor de epocă, care vorbesc de la sine.

Cu acest spectacol, actrița Daniela Burlaca și-a finalizat masteratul. Astfel noi, grupul de creație, cei care am inaugurat Teatrul Studio „Geneza Art”, cu spectacolul „Floare albastră”, el fiind temelia de pornire a teatrului. Acest spectacol a fost apreciat la Bârlad, în cadrul Zilelor Eminescu, unde actorul Iurie Gologan a fost numit „Mihai Eminescu al Basarabiei”, datorită asemănării fizice uluitoare a actorului basarabean cu poetul.

– Prin ce se remarcă această reprezentație a relației dintre poeți?
– Eu, cel puțin, până acum am văzut doar spectacole despre relația lor frumoasă, versuri care înaripează. Aici, însă, am cules din opere, din informațiile despre ei și momente durute – conflictele lor, despărțirea, împăcarea, dragostea care este oarbă și găsește impedimente din cauza așa-numiților prieteni etc. Eu sunt foarte bucuroasă că am avut ocazia să lucrez cu actorii Iurie Gologan și Daniela Burlaca, fiindcă interpretarea rolurilor lor s-a remarcat prin treceri rafinate și pline de efect teatral, prin tensiunea dramatică. Actorii au reușit să construiască portretele artistice veritabile ale poeților Eminescu și Micle. Noi toți știm că iubirea lor a fost un model de roman, dar puțini știu cât de dureros a fost pentru ei, câte impedimente au avut, cât de mult s-au certat. Spectacolul este axat pe mărturisirea Veronicăi despre relația cu Eminescu, adresată publicului și scrisă în ultima noapte a vieții sale. Prin acest spectacol, Veronica povestește realitatea, frumusețea, durerea și conflictul dintre ei și momentul în care, ajunsă la disperare, ea a hotărât să se sinucidă, bând arsenic.

Secvență din spectacolul „Floare albastră”

– Publicul nostru este format atât din cunoscători ai creației și vieții poetului, cât și din oameni care nu mai au timp sau interes față de poezie. Cum ați reușit să atrageți ambele poluri?
– Vreau să evidențiez că nu sunt eminescolog, ci doar îndrăgostită de tot ce înseamnă Eminescu, de aia rog cititorii și spectatorii să nu mă judece prea aspru. Eu, ca regizor, îmi dau bine seama că suntem la începutul secolului XXI. Trăim, mereu grăbiți, deseori pășim peste valori, nu observăm când răsare și când apune soarele. Din această cauză am invitat lumea să se oprească pentru o clipă și să privească la ei – Mihai Eminescu și Veronica Micle – în toată plenitudinea romanului lor de dragoste, fără emfază, fără să facem din acest roman unul de purități celeste, ei fiind niște oameni care au trăit pe acest pământ, care au suferit, au iubit, au fost iubiți, dar au fost și bătuți, chiar dacă nu direct. Dragostea lor este un destin omenesc, cu toate banalitățile, deriziunile și sublimitățile vieții noastre, este un roman dramatic pentru că cei doi se iubesc și se ceartă, și în spectacol acest lucru este evident. Vor să fie împreună, dar se despart, își trimit scrisori în care își strigă neputința de a trăi unul fără altul și, în același timp, își scriu scrisori oficiale în care își notifică unul altuia dorința de a pune capăt relației lor. Astfel, spectacolul este o îmbinare de vers, proză și texte din corespondența lor.
– Vă mulțumesc mult pentru interviu!

În R. Moldova, pe 15 ianuarie, va fi sărbătorită pentru prima dată Ziua Naţională a Culturii. Cu această ocazie, Ministerul Culturii organizează un şir de activităţi artistice. Ministerul Culturii va cheltui pentru aceasta 250.000 de lei.
Ziua Mondială a Culturii este marcată la 21 mai, fiind proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite şi UNESCO.

 Agenda culturală:

Ora 9.00, Aleea Clasicilor
Depunere de flori la bustul poetului Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor. Spectacol literar-artistic „Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi…”

Ora 10.00, Biblioteca Naţională pentru copii „Ion Creangă”, filiala „Licurici”
Inaugurarea manifestărilor „Anul Spiridon Vangheli”

Ora 12.00, Casa Scriitorilor, Sala cu Cămin
Moment festiv de instituţionalizare a Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

Ora 12.30, Casa Scriitorilor, Sala cu Cămin
Lansarea Antologiei bilingve de poezie românească în versiune spaniolă de Maria Augustin Hâncu, Editura „Lumina”.

Ora 14.00, Muzeul Naţional de Artă
Vernisarea expoziţiei de artă contemporană

Ora 15.00, Centrul de Cultură „Odeon”
Inaugurarea Săptămânii Filmului Moldovenesc. Prezentarea filmului „Luceafărul”

Ora 17.00, Palatul Naţional „Nicolae Sulac”
Concert festiv dedicat Zilei Naţionale a Culturii