Zona EURO: în criză sau în colaps?

Potrivit informaţiilor furnizate de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie din Moldova, anul trecut, numărul oficial al moldovenilor aflaţi în Italia a fost de circa 106 mii de persoane. Datele Băncii Naţionale arată că moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă, în primul trimestru al acestui an, circa 276 milioane de dolari, 41,1 la sută din suma remitenţelor reprezentând euro. În condiţiile în care, din ţările europene, au fost trimise circa 113,4 milioane de dolari SUA, o criză a datoriei suverane şi în Italia – care va impune, inevitabil, o serie de măsuri de austeritate – ar putea afecta şi miile de moldoveni care muncesc în peninsulă.

Solicitată de TIMPUL, Tatiana Lariuşin, expertă IDIS „Viitorul”, ne-a spus că gradul în care vor fi afectaţi moldovenii de o eventuală criză în Italia depinde de cât de profundă va fi criza şi cât timp va dura aceasta. „În mare parte, moldovenii noştri lucrează, totuşi, în familii, nu la uzine, fabrici sau bănci, care vor fi afectate înainte de toate de probabila criză din Italia. Astfel, moldovenii care primesc salarii din bugetul familiei – din pensii, salarii, venituri care sunt asigurate de sistemul social al Italiei – nu vor fi atât de puternic afectaţi”, consideră Tatiana Lariuşin.

Există însă şi cealaltă parte a monedei. În ultimii ani, remitenţele nu mai erau trimise acasă şi investite în bunuri imobile, precum se întâmpla anterior – oamenii făceau economii în băncile din ţările în care lucrau. „Respectiv, anume această categorie de cetăţeni poate fi expusă unui risc mai mare, pentru că sunt oameni cu venituri mai mari”, susţine experta IDIS „Viitorul”. De asemenea, nu trebuie să uităm de instabilitatea financiară care persistă în Spania şi Portugalia, unde situaţia e mai gravă decât în Italia şi unde de asemenea muncesc mulţi moldoveni.

Povestea italiană. Cum a explodat totul

„Reţeta” incertitudinii actuale privind Italia are drept principale „ingrediente” rapoartele negative emise recent de către agenţiile de rating Moody’s şi Standard & Poor’s, expunerea băncilor italiene pe titlurile de stat locale, faptul că Italia este pe locul doi în topul celor mai îndatorate state (după ponderea datoriei publice în PIB – 120%, respectiv 1800 miliarde de euro) după Grecia, dar şi faptul că premierul Silvio Berlusconi şi ministrul italian al Economiei, Giulio Tremonti, nu au căzut încă de acord asupra unui plan de austeritate, scrie gândul.info. În momentul în care investitorii, deja speriaţi de faptul că cele două agenţii au anunţat scăderea ratingului de ţară al Italiei, au văzut că statul italian începe să se împrumute din ce în ce mai scump, au vândut masiv acţiunile băncilor italiene, cu expuneri mari pe datoria publică. Prăbuşirea bursei la sfârşitul săptămânii trecute a alimentat şi mai mult temerile şi a dus la o nouă creştere, considerabilă, a costului de împrumut al Italiei. Deşi nu s-au prezentat soluţii concrete nici din partea oficialilor italieni, nici din cea a oficialilor UE, analiştii economici susţin că situaţia s-ar calma accelerat, dacă Italia ar prezenta un plan de austeritate credibil, pe care să şi reuşească să-l pună în practică în cel mai scurt timp. Un deficit bugetar mai mic, rezultat din tăieri de cheltuieli şi majorări de venituri (din creşterea taxelor şi impozitelor), va însemna şi un necesar mai mic de împrumuturi, menţionează gândul.info.

Moneda naţională se apreciază

Partea pozitivă a „tumultului financiar” european este că, în R. Moldova, leul a intrat în perioada aprecierii, ratele de schimb leu/euro şi leu/dolar fiind în continuă cădere. Cauzele acestei deprecieri a monedei euro faţă de leu par a fi însă altele decât situaţia economică a Italiei. Potrivit expertului financiar Sergiu Gaibu, citat de eco.md, instabilitatea cursului valutar este una temporară, având un caracter sezonier – se majorează remitenţele în perioada estivală, apar lucrări sezoniere care sunt făcute de către moldoveni, respectiv creşte oferta de valută pe piaţa valutară. „Al doilea factor este exportul de producţie agricolă, care aduce un anumit flux de valută în ţară. Acest fenomen de asemenea duce la o presiune asupra deprecierii valutei străine şi la o apreciere uşoară a leului pe piaţa R. Moldova”, spune Gaibu. El menţionează că putem să ne aşteptăm la o stabilitate semnificativă a leului, dar că „nu există nici un impediment pentru ca moneda naţională să se deprecieze”.

Banca Naţională a stabilit, la începutul acestei săptămâni, un curs de 16,28 lei pentru un euro, comparativ cu 16,85 lei la începutul lunii iulie, bunăoară. Potrivit statisticilor oficiale, 300.000 de cetăţeni ai R. Moldova sunt plecaţi la muncă în străinătate, cifra reală a acestora fiind estimată la circa un milion – aproape un sfert din populaţia ţării. În ultimii ani, destinaţiile preferate ale muncitorilor moldoveni sunt ţările din Uniunea Europeană, unde pot câştiga, cel puţin, 500 de euro pe lună.