Anul 2012 trebuie să fie unul de cotitură

Evenimentul, printre ai cărui participanţi au fost oficiali de rang înalt din R. Moldova, ambasadori europeni acreditaţi la Chişinău, analişti politici, reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi experţi din străinătate, a fost organizat de către Asociaţia pentru Politică Externă din Moldova (APE), în cooperare cu Fundaţia germană „Friedrich Ebert” în Moldova (FES). În cadrul conferinţei a fost lansată cartea „Evoluţia Politicii Externe a R. Moldova (2009-2011)”, care conţine articole, analize şi comentarii de politică externă. Proaspătul volum este un produs al proiectului „Dialoguri pe politică externă şi integrare europeană”, realizat în comun de către APE şi FES în perioada 2009-2011.

Scopul conferinţei a fost de a face o analiză a politicii externe moldoveneşti din ultimii doi ani şi de a veni cu propuneri pe marginea subiectelor de importanţă majoră pentru R. Moldova. După cuvintele de salut, adresate de către Vasile Nedelciuc, preşedintele APE, Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Stefanie Moser, reprezentanta Fundaţiei „Friedrich Ebert” în România şi R. Moldova, participanţii au atacat cele trei mari teme ale conferinţei – „Integrarea Europeană: de la parteneriat la asociere politică, integrare economică şi liberalizarea regimului de vize”; „Relaţiile R. Moldova cu vecinii, SUA şi Rusia” şi „Situaţia actuală şi perspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean”.

În cadrul acestei din urmă componente, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, abia sosit de la Vilnius, a prezentat rezultatele primei întâlniri oficiale în format „5+2” care a avut loc, pentru prima dată supă şase ani, în capitala Lituaniei. Şeful Misiunii OSCE în R. Moldova, Phillip Remler, a insistat că anume ţara noastră, şi nu un alt subiect internaţional, este responsabilă pentru reluarea negocierilor, iar întâlnirea în format „5+2” de la Vlilnius, din 30 noiembrie – 1 decembrie, înseamnă un succes pentru politica noastră externă. Însă, a adăugat oficialul, acest început trebuie să fie urmat de soluţionarea unor chestiuni importante pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Ideea a fost susţinută şi de Eugen Carpov, care a spus că la Vilnius au fost stabilite subiecte cu caracter mai curând tehnic. Din 16 puncte din lista de principii şi reglementări propuse de către părţi, au fost aprobate 12 puncte. Celelalte patru prevederi, neacceptate de Tiraspol, se refereau la ideea egalităţii părţilor la negocieri, la statutul regiunii şi la garanţiile juridice de îndeplinire a sarcinilor. Eugen Carpov consideră că anul 2012 trebuie să fie unul de cotitură. Irlanda, care va prelua preşedinţia OSCE, a desemnat deja un ambasador special care se va ocupa numai de problema regiunii transnistrene. „Partenerii noştri din Irlanda au abordat foarte serios sarcina pe care o preiau din ianuarie de la lituanieni. Ei vor încerca să vină cu experienţa lor şi cu soluţii pentru consolidarea încrederii”, a precizat Eugen Carpov. Pe agenda negocierilor din anul viitor, printre altele, figurează subiecte concrete. E vorba de reluarea circulaţiei trenurilor pe tronsoanele de cale ferată din regiunea transnistreană şi stabilirea legăturilor telefonice dintre cele două maluri.

La Camera de Comerţ şi Industrie a R. Moldova sunt înregistraţi circa 760 de agenţi economici din regiunea transnistreană. Doar pe parcursul anului 2011 au fost luaţi la evidenţă încă 73 de agenţi economici. În ultimele zece luni, circa 44 la sută din volumul total al exporturilor din regiunea transnistreană a fost orientat spre ţările Uniunii Europene şi 46% – spre Comunitatea Statelor Independente.