Despre „experţi” şi un studiu despre studenţii moldoveni din România

Dar, din păcate, pasul bun care s-a făcut a fost într-o direcţie total greşită. Altfel spus, acum patru-cinci ani, lucrurile erau simple: tot ce era dincolo de Prut era „o Siberie informaţională”, relaţiile bazându-se mai degrabă pe un romantism vetust şi pe o înşiruire de clişee. În ultima perioadă însă au apărut jucători şi interese noi.

Politicienii de la Bucureşti şi-au dat seama că potenţialul electoral este tot mai mare în RM, mulţi basarabeni având dublă cetăţenie, aşa că şi-au activat discursul propagandistic legat de spaţiul „de dincolo de Prut”. Interesele politice au activat şi mass-media care timid, dar sigur, au început să „treacă Prutul”. Mai mult, a apărut şi o specie nouă care a simţit potenţialul de dezvoltare şi profitul imediat: experţii. Astfel, peste noapte, în România a apărut un mare număr de „experţi pe Republica Moldova”. E destul ca un sociolog, antropolog, politolog sau mai ştiu eu ce cunoscător de „jargon UE” să treacă vama de la Albiţă, că a doua zi devine expert pe problemele din RM. Mulţi dintre ei merg direct cu avionul, pentru a nu fi deranjaţi de drumurile şi obiceiurile „aborigenilor”, şi îşi petrec cele câteva ore de „cercetare” între Hotelul LeoGrand şi Restaurantul Pani Pit din centrul oraşului. Din păcate, în continuare lipsesc studiile şi analizele competente a ceea ce se întâmplă în stânga Prutului. Totodată – şi o spun cu mare tristeţe -, Rusia produce cercetări mult mai profunde despre RM.

Din fericire, în acest „mic trafic de frontieră RO-MD” al politicienilor şi experţilor încep să apară texte de analize punctuale, chiar dacă incomplete şi superficiale. Un exemplu e studiul Centrului Român de Politici Europene „Bune intenţii şi coşmar birocratic – Paradoxul burselor acordate de statul român studenţilor moldoveni” (http://www.crpe.ro). Voi spune doar câteva lucruri legate de importanţa unor astfel de studii. În cazul de faţă, o analiză amplă legată de procedura de atribuire a „burselor acordate de Statul român studenţilor moldoveni” şi de impactul lor era absolut necesară. Statul român nu a iniţiat prea multe proiecte consistente spre Est şi, mai ales, spre RM. Proiectul „Burse pentru studenţii moldoveni” este de departe cel mai important şi consistent dintre acestea. Însă este un proiect pornit şi abandonat, în sensul în care nimeni nu ştie care a fost şi este impactul lui.

Nimeni nu a urmărit o continuitate şi o dezvoltare a acestui proiect. De exemplu, ar trebui să ne punem o problemă serioasă când aflăm că rata de abandon şcolar a celor veniţi din Moldova în România este de 44%, iar 36% din bursele acordate (2011-2012) au rămas neacoperite. Sunt cifre mult prea mari. Care să fie cauzele acestui abandon? Studiul ne arată câteva probleme grave pe care le are administraţia română în cazul acestui proiect, dar şi probleme reale cu care se confruntă studenţii din RM. E doar un început şi e nevoie de mult efort – dar e un efort pe care trebuie să-l facem, indiferent pe ce parte a Prutului ne aflăm.