La Chişinău însă acest proces încă nu a demarat. Deşi sunt de acord că în acest domeniu trebuie făcută ordine, agenţiile de publicitate susţin că Legea drumurilor, care stabileşte noi reguli a publicităţii exterioare, este pe alocuri ambiguă şi nu poate fi aplicată în capitală.

În ultimii ani, panourile de publicitate sau billboardurile, cum le numesc englezii, au ajuns să facă parte din peisajul drumurilor naţionale. S-au înmulţit atât de mult, încât au început să concureze cu semnele de circulaţie din punct de vedere al numărului. Dacă în toată R. Moldova erau vreo trei mii de panouri publicitare, atunci în oraşul Chişinău acest număr e dublu, încât orice vizitator al capitalei are impresia că vede publicitate la fiecare pas.

În acest context, în iulie 2011, Parlamentul a adoptat modificări la Legea drumurilor, care stabileşte exact distanţele de amplasare a panourilor faţă de partea carosabilă, semafor, pod, trecere de pietoni etc. cu scopul de a reduce numărul lor. Toate agenţiile de publicitate au fost obligate să-şi transfere afişele în afara carosabilului, pentru a nu obstrucţiona traficul. De câteva luni, legea este aplicată de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID) pe toate arterele naţionale, unde panourile sunt îndepărtate conform noilor reguli. Însă când e vorba de Chişinău, lucrurile abia încep să se mişte din loc, deşi agenţiile de publicitate sunt nedumerite cum se vor aplica noile reguli într-un oraş aglomerat.

Panourile de publicitate – o afacere care moare?

Andrei Silosiev şi-a deschis o mică firmă de publicitate în capitală acum trei ani, în plină criză economică ce bântuia în Europa. A reuşit să câştige încrederea unor clienţi mari şi să asigure angajaţii cu muncă în fiecare lună. Însă noile reguli din Legea drumurilor îi ameninţă afacerea. „Compania are pierderi. Vara trecută, Ministerul Transporturilor ne-a indicat concret unde să instalăm panourile publicitare, iar acum ne trimite scrisoare şi ne spune că nu sunt instalate la locul potrivit. Dacă ne scot panourile, eu rămân fără lucru. M-am gândit deja să-mi schimb domeniul de activitate”, ne spune Andrei Silosiev. El a precizat că MTID a avertizat proprietarii să scoată panourile respective până la sfârşitul anului trecut, iar apoi a recurs la demontarea forţată a instalaţiilor publicitare amplasate ilegal pe arterele rutiere ce duc spre Chişinău.

Foto: Ramin Mazur

Ar fi corect ca Legea drumurilor să se aplice şi la Chişinău

În capitală sunt cinci mii de panouri publicitare – verticale, orizontale, tridimensionale, de tip light box – amplasate pe faţade şi pe acoperişuri. Victoria Bardă, managerul unei agenţii care gestionează 217 panouri, a declarat că s-a conformat noii legislaţii. „Nu mai avem panouri pe drumuri. Pe cele pe care le-am avut, le-am mutat deja în alte locuri. Am respectat normele. Nu am avut atât de multe panouri, ca să spunem că am fost afectaţi. Ar fi corect ca la Chişinău, ca în orice altă localitate, să fie aplicată Legea drumurilor. Mi se pare că astfel va fi mai multă ordine”. Totodată, ea a explicat că multe panouri publicitare de lângă carosabil nu aparţin agenţiilor, ci chiar producătorilor care îşi promovează produsele.

Legea nu face diferenţă între stradă şi drum

Alexandru Kaim, directorul comercial al unei agenţii care activează de 15 ani pe piaţa publicităţii, susţine că Legea drumurilor nu spune clar ce înseamnă drum şi ce înseamnă stradă. „Noi nu putem să aplicăm legea pe străzile din Chişinău, pentru că altfel toată publicitatea din oraş ar dispărea. O stradă într-o localitate e altceva decât o magistrală în afara oraşului. Dacă dispare publicitatea din oraş, bugetul local va rămâne fără o sursă importantă de venit”, susţine acesta. Alexadru Kaim crede că panourile de publicitate au împânzit mun. Chişinău din cauza autorităţilor municipale. „Nimeni în oraş nu instalează panouri de capul lui. Sunt persoane responsabile de chestia asta. Şi dacă se dă autorizaţie pentru un loc unde sunt deja amplasate trei-patru panouri, înseamnă că ceva se încalcă”, a spus el.

 
Boris Gherasim, viceministrul Transporturilor

Afişarea publicităţii este categoric interzisă la intersecţii şi în dreptul semnelor rutiere. Am demontat multe dispozitive pe traseele Chişinău – Hânceşti şi Chişinău – Peresecina. În total, în ţară, au fost demontate 300 de panouri. Lucrările decurg încet, dar, pas cu pas, prin metoda de convingere, ajungem la un numitor comun cu agenţii economici. Instalarea panourilor de publicitate nu este însă interzisă. Eu semnez săptămânal noi propuneri de amplasare a publicităţii în conformitate cu legislaţia.

Nistor Grozavu, viceprimarul mun. Chişinău

Primăria nu mai eliberează autorizaţii de plasare a publicităţii. Vom demonta iniţial panourile publicitare pe traseele de importanţă naţională din Chişinău: artera Aeroport – Centru, Calea Orheiului, Calea Ieşilor, iar apoi se va trece şi la celelalte străzi. După expirarea autorizaţiilor, vom începe să demontăm treptat panourile care încalcă prevederile legii.

Radu Blaj, arhitect-şef interimar al mun. Chişinău

Proprietarii instalaţiilor de publicitate pe traseul Aeroport – Porţile Oraşului trebuie să le demonteze până la Paşti. În caz contrar, după expirarea termenului, serviciile municipale le vor scoate în mod forţat. Legea drumurilor adoptată de Parlament anul trecut nu este perfectă. Dacă ar fi aplicată la Chişinău, atunci constatăm că toate panourile au fost instalate ilegal. A fost creat un grup de lucru care a stabilit că panourile publicitare nu vor fi demontate în masă, ci treptat, după elaborarea unor studii de fezabilitate, odată cu reconstrucţia drumurilor.

Opinia experţilor

Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor

În Franţa, pe autostrăzi sunt panouri de publicitate şi mari, şi mici. Însă reclama comercială este reglementată în dimensiuni, deoarece semnele de circulaţie sunt cele care trebuie să iasă în evidenţă. În alte centre istorice, bunăoară în Belgia sau în Franţa, oraşele au regulamente care stabilesc dimensiunile instalaţiilor de publicitate pe faţade.

Ina Borozan, arhitect 

În orice societate rolul publicităţii este de informare. Metodele folosite (trezirea dorinţelor prin manipulare psihologică, de exemplu) rămân pe seama producătorilor. Alegerea este a consumatorilor. Administraţiei publice îi revine rolul de a menţine echilibrul în cantitatea pe pânză publicitară pentru a asigura confortul psihologic şi fizic în spaţiul urban. Chişinăul îşi poate stabili limitele saturaţiei de publicitate, spaţiul destinat publicităţii, tipul şi, în unele cazuri, mesajele transmise. În prezent, nu există etica şi respectul faţă de spaţiul public sau edificii, panourile publicitare invadându-le până la suprasaturaţie. Se pare că industria publicitară este cea care dictează şi îşi satisface nevoile în spaţiu public. În toată această tranzacţie, omul, cel pentru care este destinat oraşul a fost exclus, mai bine spus i-au fost amputate confortul, oferindu-i-se pânze infinite de publicitate. Acum doar privim, şi nu mai vedem. 

Ce spune legea

Cerinţele privind amplasarea obiectivelor de publicitate exterioară (art. V din legea nr.85 pentru modificarea şi completarea Legii drumurilor nr. 509-XIII din 22 iunie 1995)

Se interzice amplasarea obiectivelor de publicitate exterioară la o distanţă mai mică de 6 m de la marginea părţii carosabile; în afara localităţilor, la o distanţă mai mică de 150 m de la indicatoarele rutiere şi de până la 300 m de la alte obiective de publicitate; pe sectoarele de drum cu risc sporit de accidente rutiere din afara localităţilor, la o distanţă de până la 250 m de ambele părţi ale sectoarelor respective; mai aproape de 50 m de trecerile de pietoni; mai aproape de 100 m de poduri, pasaje, estacade, viaducte situate pe drumurile publice; mai aproape de 300 m de intersecţiile la nivel cu calea ferată; pe trotuare şi piste de pietoni.