Cu toate că sârma ghimpată, păzită cu stricteţe de grănicerii sovietici, despărţea cele două maluri de Prut, românii din cele două ţări româneşti, trecând râul, pe poduri sau înot, au transformat manifestarea într-o sărbătoare.
Autorităţile româneşti şi cele moldoveneşti au negociat ca în acea zi istorică să fie deschise câteva puncte de frontieră: Miorcani-Pererâta, Stânca-Costeşti, Sculeni-Sculeni, Ungheni-Ungheni, Albiţa-Leuşeni, Fălciu-Ţiganca, Oancea-Cahul. Fraţii de dincolo de Prut au venit cu braţe de cărţi româneşti, pe care le dăruiau copiilor basarabeni. Difuzoarele din stânga Prutului transmiteau necontenit piesa lui Gheorghe Ţopa, înregistrată cu doar două-trei luni înainte de istoricul eveniment. Este intitulată sugestiv „Daţi-le voie flăcăilor basarabeni peste Prut” şi-i scrisă de Oleg Ţurcanu pe versurile regretatului actor şi textier Pavel Bechet.
Pentru a readuce în memorie acea zi de neuitat, care avea să se repete pe 16 iunie 1991, am solicitat opinii de la câţiva participanţi la Podul de Flori peste Prut. Pentru scriitorul Andrei Strâmbeanu, de exemplu, Podul de Flori a fost unul dintre cele mai mari evenimente din viaţa sa. „Atunci pentru prima dată am pus piciorul pe pământ românesc. Am trecut, am sărutat pământul, am luat nişte buruieni de peste Prut ca amintire, ca să mă conving că şi buruienile de dincolo sunt ca ale noastre. Pentru mine, Prutul era mai lat decât Oceanul Atlantic. La Podul de Flori am văzut atâtea lacrimi de bucurie, încât am înţeles că nici o sârmă ghimpată, nici un zid de beton, nici un fel de tancuri, nici un fel de Rusie nu ne vor despărţi niciodată! Lumea s-a întâlnit cu drag. A fost o zi de vis curat!”, îşi aminteşte scriitorul. La rândul său, cunoscutul cântăreţ de muzică populară Nicolae Glib consideră că acele flori urmează să dea rodul speranţelor noastre.
În opinia deputatului şi scriitorului Ion Hadârcă, Podul de Flori a fost un proiect deosebit, care a dat speranţe tuturor: pentru prima dată au fost desfăcute fiarele imperiului, ceea ce era o minune. Din păcate, afirmă el, acea minune a fost treptat anihilată – forţele ostile au făcut tot posibilul să reducă, să nu se împlinească ceea ce a fost pus în mesajul acelui Pod de Flori.
Cu ocazia evenimentului, la Cercul Militar din Bucureşti, astăzi continuă dezbaterile publice cu genericul „20 de ani de la Podul de Flori”, organizate de Senatul României şi Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni. La manifestare participă şi o mare delegaţie din R. Moldova. Contactat de noi, Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, ne-a spus că din delegaţie fac parte ex-preşedintele RM, Petru Lucinschi, protoiereul Petru Buburuz, ex-ministrul Culturii Ion Ungureanu, savanţi şi scriitori. Mâine, ei vor participa la dezvelirea bustului lui Grigore Vieru la Râmnicu-Sărat.
