Pentru domnul Gheorghe Dobrojan din satul Călinești munca pe câmp este o plăcere, nu și atunci când trebuie să calculeze investițiile și să scadă profitul. Fermierul spune că s-a strâns anul acesta cu aproximativ 30% de roadă mai puțin. „Anul trecut am strâns 2 tone, acum avem mai puțin. Nu am vândut încă produsul, dar văd că prețurile sunt mici – orzul costă 2 lei kilogramul, grâul numai 2,10 lei și s-au strâns vreo 3 tone. Ieșim numai cu banii pentru muncă. Ce producem, cheltuim ulterior pe semințe, erbicide. Nu ajungem să cumpărăm niciun agregat. Totuși, sperăm că anul viitor va fi unul mai roditor, mai prielnic. Știți cum e cu agricultura? Este ca jocul de cărți! Jucăm cărțile pe dos și apoi le deschidem, astfel, noi semănăm, dar nu știm ce o să fie”, mărturisește bărbatul.
Mai mult, fermierul susține că boabele le va vinde prin intermediari. „Am strâns deja grâul, orzul, floarea-soarelui și a rămas porumbul. O să-l vindem cu 2,30 lei prin intermediari. La piață nu poți – doar dacă reușești vreo 2-3 saci”, se plânge Gheorghe Dobrojan.
Grigore Romanciuc, directorul „Nord Flor” din satul Cașunca, r-nul Florești susține că cel mai mult a fost prejudiciată floarea-soarelui. „Pierdem o tonă la hectar. Anul trecut a fost secetă, dar acum a fost vânt puternic și mi-a dat-o jos. Mică este și roada de sfeclă. Anul precedent am strâns 30 de tone, toamna asta avem 27 de tone, pe când într-un an bun aveam 40-50 de tone de produs”, povestește Romanciuc.
Tone de mere pentru prelucrare
Agricultorii mari au simțit cel mai mult pierderile, pentru că produc mii de tone de produs. Anatol Plăcintă, reprezentantul „Fortina-LAbis”din satul Floreni, Ungheni, spune că anume culturile multianuale, precum livada și vița-de-vie au avut de suferit. „2000 de tone de mere pe care mizam că vor fi de calitatea I, se vor duce la prelucrare. Doar 30% din livadă va fi de calitatea cea mai înaltă. Din insuficiență de umiditate și din cauza temperaturilor ridicate, fructele nu s-au dezvoltat. Vița-de-vie nu este potrivită pentru export. 50% din cantitate nu s-a dezvoltat suficient și importatorii cer ca fiecare strugure sau măr să aibă o anumită mărime. Fiecare fruct are un anumit standard și când nu ajunge la cerințele necesare, nici nu vor să importe”, susține Anatol Plăcintă.
Despre celelalte culturi fermierul spune că nu au fost afectate în măsură mare. „În perioada de vegetație au fost niște ploi. Se preconiza o roadă de 8-10 tone de boabe, dar de facto au fost 4. Până la urmă, durerea cea mai mare sunt vița-de-vie și merele. Va fi necesar să dăm totul la prelucrare. Profit poate să nu fie deloc, s-ar putea să avem pierderi, pentru că nu se acoperă cheltuielile de sine-cost (costul de producție). Sperăm să nu ne trezim cu pierderi mari ca să putem face investiții pentru anul viitor”, a declarat agricultorul, Anatol Plăcintă, pentru ziarul TMPUL.
Pe lângă cantitatea mică a semințelor de floarea-soarelui, soia este la fel de puțină. Valeriu Rotaru, alt agricultor din Drochia, spune că volumul culturilor s-a înjumătățit. „În comparație cu anul trecut, avem 500 de tone de floarea- soarelui și 200 tone de soia. Și floarea-soarelui am vândut-o cu 6,50 lei. Nu e chiar un preț, pe care ni l-am fi dorit, dar ce să facem?! Avem credite, datorii, una-alta. Nu avem profit. Anul acesta vom fi în pierderi că trebuie să cumpărăm semințe, motorină și nu ne ajung bani. Dacă anul trecut, noi am vândut marfă de 7 milioane lei, anul acesta va fi 3,5 până la 4 milioane de lei. Noi am cumpărat anul acesta o combină printr-un credit bancar și am dat 3,2 milioane. Dar am luat 3,7 milioane lei pe credit. Și subvenții nu ne dau, sau dacă o fac, nu sunt mai mult de 200 de mii”, calculează agricultorul.
Scapă de secetă prin sistem de irigare
Un exemplu pentru ceilalți agricultori este Maxim Andrieș din raionul Orhei. Este producător de legume și a găsit o metodă eficientă de a le proteja de secetă. Cu ajutorul sistemului de irigare, producătorul nu a avut de suferit. Doar că unica problemă a fermierului a fost plata pentru apă. „Am fost nevoit să picur mai mult decât de obicei. De 5 ani gestionez 2 hectare de pământ, pe care plantez ceapă, varză, roșii și anul acesta am mai adăugat cartofi. Ceapa a fost puțin compromisă, pentru că au fost ploi, dar și irigare, respectiv s-a stricat. În schimb, avem roadă bună de cartofi”, spune fermierul.
Dacă nu se pune problema secetei, atunci Maxim Andrieș întâmpină dificultăți la comercializarea produselor, în special roșiile. „Să mă duc la piață și să vând roșiile cu un preț mai mare nu pot. Acolo vin camioane întregi din Ucraina, Belarus și le dau mai ieftin. Consumatorul nu înțelege că ceea ce vindem noi este natural, gustos și nu cu gust de vată cum sunt cele importate. Omul este interesat de un preț mai mic și nu de calitatea produselor. Mai mult decât atât, săptămâna aceasta este cod galben de îngheț la suprafața solului și noi am strâns numai jumătate de roadă. Pe cealaltă jumătate dacă nu reușim să o strângem, o să înghețe”, se plânge fermierul.
Șefa Centrului Monitoring Agrometeorologic, Tatiana Mironova a declarat pentru ziarul TIMPUL că anul acesta a fost favorabil, în special pentru culturile de iarnă cum ar fi grâul. „Noi am prognozat că va fi roadă bună. Au fost afectate în schimb floarea-soarelui și porumbul, căci lunile mai-iunie au fost bune din punctul de vedere al umidității, iar în iulie-august s-a început seceta. Dar la fiecare trei ani este secetă, așa că agricultorii trebuie să fie pregătiți pentru insuficiență de umiditate și respectiv să întreprindă măsurile cuvenite”, concluzionează specialista.
