„Crimeea deja reprezintă pentru Moscova o povara economică mare, la fel şi „republicile populare”, care au nevoie de sume mari pentru refacerea infrastructurii distruse. Moscova ar putea transferă această sarcina Occidentului, astfel încât conflictul, într-un anumit sens, se poate consideră „îngheţat” „scrie Telepolis.
Publicaţia remarcă faptul că „îngheţarea” conflictului ar putea fi foarte utilă pentru Moscova, deoarece resursele şi industriile din estul Ucrainei sunt net inferioare resurselor aflate într-o altă regiune de mare interes – zona arctică.
Rusia a început recent exerciţii militare pe scară largă care implică 80.000 de soldaţi, 220 de nave şi avioane. Lumea a înţeles greşit că scopul acestor manevre este să înspăimânte NATO în legătură cu estul Ucrainei. În relaitate, Rusia ţinteşte teritoriile arctice asupra cărora a emis deja pretenţii.
La sfârşitul anului trecut, pentru gestionarea şi coordonarea Forţelor Armate ale Rusiei în regiunea arctică a fost creat centrul strategic comun de comandă „Sever” (Nord).
„În timp ce NATO, Europa de Est şi statele baltice se tem că Rusia doreşte să-şi extindă teritoriul sau în detrimentul fostelor republici sovietice în care trăiesc etnici ruşi, lupta pentru teritoriu este mai evidenţă în Arctică, unde Rusia de mult timp îşi extinde prezenţa militară”- afirmă publicaţia.
Potrivit Convenţiei ONU privind dreptul marii, fiecare stat riveran are dreptul la 12 mile marine de ape teritoriale de la linia ţărmului, dar în scopuri economice poate utiliza alte 200 de mile marine. Dacă poate dovedi că platoul continental se extinde dincolo de cele 200 de mile marine, statul poate beneficia de alte 150 de mile marine. Dezbaterea privind platoul continental arctic se desfăşoară acum între SUA, Rusia, Canada, Norvegia şi Danemarca. Rusia este obligată să furnizeze dovezi ştiinţifice care să justifice dreptul sau la suplimentarea solicitată.
Totodată, este posibil că unul sau mai multe dintre statele – membre ale Convenţiei ONU privind dreptul marii să nu fie de acord cu deciziile viitoare în această dispută teritorială. Canada şi Danemarca au intensificat deja prezenţa militară în regiune. „Dar cel mai mult a avansat în acest sens Rusia, care are cele mai mari revendicări teritoriale, dispunând, e drept, şi de cea mai lungă coasta” – arată Telepolis.
„Dacă pretenţiile ruşilor vor fi refuzate, iar altora li se va permite să se stabilească în noi regiuni din Arctică, atunci Moscova ar putea avea preocupări similare că cele manifestată în cazul extinderii NATO spre graniţele sale” – adaugă autorul materialului.
„Iar demonstraţia de forţă a Rusiei din regiunea arctică arată că Moscova se bazează pe mijloace militare în rezolvarea disputelor sale. Astfel, un conflict cu adevărat grav şi periculos poate apărea nu în Ucraina, ci în zona arctică „- conchide publicaţia.
sursa: paginaderusia.ro
