Totuşi, cei mai încântaţi sunt copiii din cele şase licee în care este implementat sistemul de alimentaţie prin autoservire (bufetul suedez) şi care se bucură de un meniu mai bogat. Dacă săptămâna trecută valoarea unei porţii pentru un elev era de 6,5 lei, de două zile dejunul copiilor care se alimentează gratuit la şcolile din municipiu costă 7,5 lei. Bucătarii se arată mulţumiţi de această majorare şi spun că astfel vor avea ocazia să le diversifice măcar un pic meniul copiilor.
De o lună elevii de la şase licee din capitală iau dejunul la bufetul suedez – cantină cu autoservire, în care elevii au posibilitatea singuri să-şi aleagă bucatele. Spre exemplu, luni, cei circa 140 de elevi de la Liceul „Petru Zadnipru” care se alimentează gratuit, au avut de ales între o porţie de hrişcă cu unt şi zahăr, o chiflă cu scorţişoară, o napolitană şi un pahar de ceai cu lămâie, sau o porţie de paste făinoase cu caşcaval, o chiflă cu mac şi ceai cu lămâie. Copiii se arată mulţumiţi de noua metodă de alimentare şi spun că acum vin la cantină cu mai multă plăcere şi că se simt mai liberi. „E mai bine acum pentru că avem veselă mai nouă şi mai curată, iar bucatele sunt mai delicioase. Îmi place că putem să alegem să mâncăm ce dorim. Mie nu-mi plac terciurile, dar ador salatele, aşa că acum nu sunt nevoită să mănânc ceea ce nu-mi place”, spune Daria, elevă în clasa a VII-a. Colegul mai mare Tudor, elev în clasa a IX-a, de asemenea are o părere pozitivă despre noua metodă şi spune că aceasta practic nu are dezavantaje. „Meniul este mai divers, mâncarea este mai gustoasă acum, e comod şi îmi place că prin implementarea acestui stil noi dăm dovadă de un nivel de cultură mai înalt. Partea proastă este că nu putem să ne luăm chiar cât vrem, pentru că este o porţie anumită şi pentru noi, care suntem mai mari, consider că porţia este prea mică”, subliniază băiatul.
Bufet suedez, dar porţie moldovenească
Astfel, potrivit administraţiei liceului, deşi noul sistem de alimentare prevede ca fiecare elev să-şi aleagă ce şi cât să mănânce, totuşi, din lipsă de finanţe profesorii sunt nevoiţi la orele de dirigenţie să le explice copiilor cât este o porţie şi cât trebuie să îşi pună în farfurie, aşa ca să le ajungă la toţi. „La început unii copii au rămas fără mâncare, de aceea ulterior a trebuit să le explicăm elevilor cât să-şi pună în farfurie. Şi doar în cazul în care rămâne mâncare copiii pot să-şi ia şi a doua porţie”, a menţionat Galina Stratan, director adjunct al liceului.
Maria Marinova, şefa cantinei, spune că, deoarece copiii sunt într-o perioadă de creştere, au nevoie să se alimenteze mai bine, de aceea uneori o porţie de 100 sau 150 de grame nu este de ajuns pentru ei. „Copiii mai vor legume şi fructe, dar deocamdată posibilităţile sunt cam limitate. De luni avem cu un leu mai mult la dejun, de aceea am dat comandă de fructe şi săptămâna viitoare le vom da câte un măr, câte 100 de grame de banane, dar mai mult nu ne putem permite”, spune bucătăreasa.
Potrivit administraţiei liceului, deşi acum toţi au o atitudine pozitivă faţă de bufetul suedez, la început au fost câteva dificultăţi, întrucât nu toată lumea a fost de acord cu acest nou sistem de alimentare. „Iniţial, o parte din colectivul profesoral şi bucătăresele au fost împotrivă, dar am considerat că acest proiect este unul binevenit pentru liceul nostru. Acum şi copiii, şi părinţii sunt mulţumiţi că avem mai multe tipuri de terci, macaroane sau câteva feluri de salate. Copiii mănâncă ce vor şi ce le prieşte mai bine”, a menţionat Eugenia Andriţchi, directoarea liceului.
De la 2 aprilie în şase licee din capitală au fost amenajate cantine cu autoservire. Zilnic sunt pregătite câte două-trei tipuri de bucate: terciuri, paste făinoase şi salate, precum şi tartine, chifle sau pizza.
Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, şefa Direcţiei educaţie, tineret şi sport din municipiul Chişinău
Cheltuielile au rămas exact aceleaşi pe parcursul lunii trecute. În decursul primei săptămâni, bucătăresele au precizat ce fel de terci iubesc copiii, ce fel de băuturi preferă, ca să poată pregăti astfel încât să nu rămână mâncare. Probleme avem cu utilajul tehnologic care este cam vechi sau deteriorat şi mai avem nevoie de o unitate de lucrător la cantine, pentru că volumul de lucru este mai mare, în rest proiectul are rezultate bune. Sondajele realizate în cele şase licee arată că elevii şi profesorii sunt mulţumiţi de noul sistem de alimentare.
