Grupul de la Vişegrad include Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia şi a apărut după căderea Uniunii Sovietice ca un grup de acţiune comun al statelor componente în cursa de aderare la NATO şi la Uniunea Europeană. După realizarea acestor scopuri, Grupul Vişegrad a rămas la nivelul unui sistem informal de sprijin reciproc şi colaborare economică. Doar că pe 12 mai 2011 Grupul de la Vişegrad s-a reactivat brusc la un nivel mult mai mare. Crearea unui grup de luptă al Grupului de la Vişegrad în afara comenzii NATO constituie un gest care va da multe dureri de cap strategilor de la Bruxelles. Deşi au intrat cu surle şi trâmbiţe în NATO, cu excepţia Poloniei niciuna din ţările Grupului de la Vişegrad nu s-a făcut remarcată prin contribuţii deosebite. Ba dimpotrivă, Ungaria a fost desemnată chiar „legătura slabă” a alianţei şi se spunea că dacă ar exista vreo procedură de excludere a unui stat din NATO, atunci Ungaria ar fi prima ţară pe listă pentru un astfel de tratament.
Polonia, Cehia şi Ungaria au fost principalii candidaţi ai scutului antirachetă american. După mai mulţi ani de dezbateri, subiectul a dispărut de pe agenda acestor state. În Ungaria, Polonia şi Cehia – la mulţi ani după aderarea la NATO – s-a făcut surprinzătoarea descoperire că mulţi dintre responsabilii serviciilor de informaţii fuseseră pregătiţi la Moscova. La Varşovia retorica privind Moscova a fost schimbată după dezastrul aviatic de la Smolensk. Ungaria – indiferent de partidele aflate la guvernare – are o relaţie specială cu Moscova. Apariţia grupului de luptă de la Vişegrad în afara NATO nu ar fi trebuit să constituie o surpriză majoră pentru observatorii atenţi.
De unde a apărut inspiraţia pentru acest grup centrifug faţă de NATO? Modelul pare a fi cel franco-german, Berlinul şi Parisul având de mai multă vreme ideea unei „armate europene” în afara NATO – de fapt, în afara unui control american. Grupul de luptă de la Vişegrad se interpune astfel între Germania şi Rusia, dislocuind NATO din această zonă – ceva pe placul Moscovei. Şi ca bomboană pe colivă: Ucraina a fost şi ea invitată să se alăture acestui grup de luptă – dacă o va face sau nu, asta se va hotărî la Moscova, Kievul lipsind în ultima vreme de la deciziile majore care îl privesc.
Ce au toate acestea de-a face cu Chişinăul? De-a lungul timpului am observat un fel de balanţă, un balansoar sau carusel în care sunt implicate România şi R. Moldova. Ori de câte ori se produce o apropiere Bucureşti-Chişinău, aproape imediat au loc evenimente aparent inexplicabile în Occident – negative la adresa României. Nu ştiu dacă există în mod clar o conexiune între evenimente, dar priviţi ce s-a întâmplat în acest început de an: se formează Alianţa pentru Integrare Europeană 2, Franţa vinde Rusiei nave de luptă, România promovează aderarea R. Moldova la UE, Franţa blochează intrarea României în spaţiul Schengen. Ce efecte va stârni formarea grupului de luptă Vişegrad în conjuncţie cu alegerile locale din R. Moldova?
www.george-damian.ro
