Există un proverb chinezesc: dacă îi vei spune unui om zece zile la rând că e măgar, în a unsprezecea zi acesta va cere paie. Probabil că această „filozofie” sta la baza strategiilor electorale ale principalilor aspiranţi la fotoliul primarului capitalei. Aceştia au coborât atât de jos ştacheta încât mă tem că mâine îi vom aplauda şi le vom cere paie. Am senzaţia că noi, toţi cei care purtăm onorabilul nume de alegător, suntem consideraţi nişte handicapaţi mintali, care se holbează la ecranele televizoarelor dar nu înţeleg ce văd… Ce am văzut noi până acum, ce idei au fost aruncate pe piaţă, ce programe am fost invitaţi să dezbatem? Nimic! Este pur şi simplu penibil: unul (mimează că) strânge gunoiul de prin parcuri, al doilea ne promite că ne va spăla maşinile la intrarea în oraş… Se invita la „dueluri” la staţia de epurare şi pe strada Alba Iulia, la meciuri de fotbal şi la trântă că-i mai sfântă…Ce au toate acestea cu adevăratele probleme ale Chişinăului? Nimic! Şi totuşi, Chişinăul va ieşi la votare. Fiindcă Chişinăul niciodată nu a votat personalităţi concrete, ci simboluri. Nu competenţa şi profesionalismul contează, ci vectorul politic pe care-l exprimă acestea. Cu alte cuvinte, şi anul acesta votul chişinăuienilor va fi unul sută la sută politic, adică geopolitic. E bine? E rău? Discutăm săptămâna viitoare.
