Sunt sigur, ţiganii robi de la curtea tatălui lui Vasile Alecsandri erau trataţi cu mai mult respect – citiţi nuvela „Vasile Porojan” de Alecsandri. Cu siguranţă, nu toţi italienii scuipă în cratiţe, unii – mai rafinaţi – scuipă în suflete. Pentru că aceasta e logica lucrurilor: moldovencele care „lucrează prin familii” sunt de fapt sclave – sclave moderne, cu diplome de liceu sau de universitate. Ar fi cu totul primitiv să fluturi pumnii în aer, să-i blestemi pe actualii (şi foştii) guvernanţi să le scuipe şi lor cineva în cratiţe. Să nu generalizăm – nu toţi moldovenii fug de acasă din cauză că mor de foame. Trebuie să recunoaştem că există şi moldoveni care îşi lasă casa, gospodăria, copiii şi pleacă la Italia ca să facă bani pentru a-şi cumpăra perdele noi… Dar nu despre aceştia e vorba. Adevărul e adevăr: nimeni nu fuge de acasă de zile bune. Migraţia are cauze sociale foarte reale şi foarte serioase. Aici se ascunde problema şi această problemă nu e numai a guvernării, ci şi a societăţii. Din păcate, şi noi, jurnaliştii, inducem opiniei publice ideea falsă că întotdeauna vinovată e guvernarea, indiferent cum se numeşte, Voronin sau Filat. Dar nici pe departe nu este aşa – când ţi se scuipă în cratiţă, nu mai stai în casa (ţara ceea). Cu „veniţi acasă, măi copii”, tot nu merge şi, iarăşi, nu numai din cauza proastelor guvernări de la Chişinău. Când laşi acasă hectare de pământ în pârloagă (care te-ar putea hrăni în condiţii de demnitate) şi fugi în Italia, unde ţi se scuipă în cratiţă, înseamnă că ceva se întâmplă nu atât cu guvernarea, cât cu poporul. Ceea ce se întâmplă are, evident, un nume: pierderea totală a sentimentului de demnitate umană şi naţională.
Ştiu, concluzia mea o să-i pună pe jăratic pe unii (unele), dar chiar că nu-mi pasă. Este mai lesne să dai vina pe „regimul Voronin” sau „regimul Filat”, deoarece, în felul acesta, scoţi de sub bătaie propriul tău regim moral. E prea primitivă însă schema „voi sunteţi călăii şi rămâneţi să sugeţi sângele poporului, eu sunt victima voastră şi plec să-mi scuipe în cratiţă”. Sunt sigur, dar o spun şi specialiştii, în R. Moldova există oportunităţi pentru mulţi din cei care pleacă. Mulţi, cărora li se scuipă în cratiţă (în suflet) prin alte ţări, ar putea câştiga mia ceea nenorocită de dolari sau euro aici, acasă.
Nu doresc să deschid toate cărţile – şi concurenţii noştri din presă ştiu de ce -, dar vă promit că (pauză) concluzia mea de mai sus nu este o vorbă în vânt. Şi o să vă demonstrez acest lucru. De aceea, iubiţi cititori, vă rog ceva: pe 29 octombrie (asta e într-o zi de vineri), va avea loc Ziua abonatului. În această zi, TIMPUL face o reducere extrem de generoasă, de tocmai 25 la sută. Beneficiaţi de oferta noastră. Doresc ca, începând din 1 ianuarie 2011, cât mai mulţi moldoveni să fie abonaţi la TIMPUL, pentru că numai ziarul nostru o să vă demonstreze cum se poate câştiga o mie de euro pe lună aici, acasă, lângă copii, părinţi, bunei, rude şi prieteni, dar nu în altă ţară, unde ţi se scuipă în cratiţă (şi în suflet).
