Peste 60% dintre localitățile R. Moldova au sub 1.500 de locuitori: PAS refuză să facă reforma administrativă
Primele două clustere teritoriale din Republica Moldova au finalizat procesul de amalgamare voluntară, iar alte 68 se află în etape avansate de consultare și planificare. Informația este prezentată de Cancelaria de Stat în Raportul intermediar privind amalgamarea voluntară a autorităților publice locale, care include date pentru perioada decembrie 2023 – septembrie 2025. Autoritățile susțin că reforma administrativ-teritorială este esențială pentru a putea accesa fonduri europene destinate dezvoltării localităților.
Potrivit documentului, localitățile Leova, Sârma, Sărata-Răzeși și Tochile-Răducani din raionul Leova, precum și Călinești, Chetriș și Hâncești din raionul Fălești sunt primele care au parcurs cu succes toate etapele procesului: de la consultarea cetățenilor până la obținerea aprobărilor instituționale.
Raportul relevă că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un grad ridicat de fragmentare administrativă, având 893 de unități administrativ-teritoriale de nivelul I, dintre care peste 56% au mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul minim stabilit prin lege. Dimensiunea redusă a multor localități afectează calitatea serviciilor publice, capacitatea de atragere a investițiilor și eficiența administrativă.
Reformarea administrației publice locale rămâne o prioritate strategică, iar amalgamarea voluntară este considerată o soluție sustenabilă pentru consolidarea capacităților locale, conform Strategiei de reformă a administrației publice pentru perioada anilor 2023 – 2030.
„Procesul de amalgamare presupune o abordare graduală, care include elaborarea unei viziuni comune, consultarea cetățenilor, adoptarea deciziilor locale, obținerea aprobărilor instituționale și organizarea alegerilor în noile unități administrativ-teritoriale. Anii 2025–2026 reprezintă o oportunitate favorabilă pentru inițierea procesului de amalgamare voluntară, în condiții avantajoase, cu asistență tehnică și suport financiar din partea partenerilor de dezvoltare. Autoritățile publice locale interesate sunt încurajate să inițieze dialogul cu cetățenii și să contacteze Cancelaria de Stat pentru asistență în procesul de pregătire”, menționează reprezentanții Guvernului.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat anterior că reforma administrativ-teritorială ar putea fi implementată începând cu anul viitor, înaintea alegerilor locale din 2027.
Potrivit acestuia, decizia trebuie adoptată în 2026, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.
Aceeași sursă a subliniat că această reformă este esențială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate.
„Vrem să venim, până la începutul lui 2027, cu o decizie politică asumată. O să fie prezentată cea mai bună soluție, cea mai bună variantă, pentru că sunt diferite opțiuni. Noi avem o bună experiență – amalgamarea voluntară. Mulți au pornit, puțini au ajuns într-un final. Avem două exemple – unul la Florești și unul la Leova. Experiența e bună, avem ce învăța din ea, dar o să ia foarte mult timp, dacă ar fi să mergem numai pe această variantă. Trebuie să fie o metodă mixtă pentru anumite localități mari, să oferim această discreție. Pentru cele mici să acționăm altfel”, a punctat Igor Grosu, la emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1.
Reforma administrativ-teritorială este importantă pentru ca primăriile să devină mai competitive în aplicarea proiectelor pentru obținerea de fonduri europene, precum și pentru absorbția lor, a declarat vicepremierul în exercițiu pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, la Jurnal TV, pe 23 octombrie.
„Exemplul clar de ce avem nevoie de reforma teritorial-administrativă este ca și primăriile noastre, ca și regiunile noastre să poată aplica la aceste fonduri europene pentru a fi suficient de competitive cu alte regiuni din alte state, membre ale Uniunii Europene, care aplică pentru același fond”, a spus oficiala.
În același timp, primarii și reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) susțin că ă reforma trebuie discutată pe larg cu populația și cu experții, pentru a evita repetarea greșelilor din trecut.
