– Domnule Ţîganaş, ce reprezintă noua Lege a dreptului de autor?
– Această lege vine să reglementeze nişte relaţii actuale ale societăţii din R. Moldova, să concretizeze unele elemente care nu erau până acum reglementate şi, în acelaşi timp, vine să armonizeze legislaţia RM cu cea europeană şi internaţională. Totodată, atunci când s-a elaborat acest proiect de lege scopul de bază a fost să asigurăm o mai bună protecţie a drepturilor de autor, pentru ca persoanele care creează opere de orice gen să-şi poată proteja drepturile prin diverse mijloace – penale, civile sau administrative. Ne-am gândit atât la oamenii de creaţie, cât şi la interpreţi, producătorii de fonograme, organismele de difuziune şi, nu în ultimul rând, la beneficiari, adică la cei care vor să utilizeze opera unui autor, fără a încălca drepturile autorilor şi fără a crea prejudicii acestora.
– Aşadar, ce noutăţi conţine această lege, faţă de cea adoptată în 1994?
– Legea reglementează drepturile morale şi cele patrimoniale ale autorilor din momentul creaţiei operelor. Legea menţionează posibilitatea înregistrării drepturilor de autor la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Ea precizează statutul juridic al unor categorii de opere – audiovizuale, de pictură, fotografice etc. De asemenea, este stipulată perioada de protecţie a dreptului de autor, pentru că o operă nu poate fi protejată prin dreptul de autor la infinit. Drepturile morale sunt protejate în permanenţă. Şi peste o mie de ani, Mihai Eminescu va fi considerat autorul poemului „Luceafărul”, dar drepturile patrimoniale sunt protejate conform legislaţiei naţionale şi internaţionale pe perioada vieţii autorului plus 70 de ani după decesul acestuia.
– Care este situaţia drepturilor de autor acum?
– Din momentul înfiinţării AGEPI, ne-am dorit să asigurăm o protecţie legală, juridică pentru cei care creează opere. În RM, vizavi de dreptul de autor, există nişte probleme moştenite de la vechiul sistem sovietic, pentru că în acea perioadă dreptul de autor nu era văzut prea bine şi nu era respectat – oricine putea utiliza o operă, mai ales străină, pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice fără nici un acord, fără nici un contract.
– Şi aceasta, probabil, din motiv că legislaţia sovietică nu era racordată la cea internaţională…
– Exact. Acum avem semnate o serie de convenţii internaţionale, pentru ca legislaţia naţională să fie racordată la cea europeană, ca atunci când un interpret vine şi concertează în R. Moldova să aibă aceleaşi drepturi pe care le are în Belgia sau în Spania, de exemplu, sau invers – atunci când un compozitor de la noi creează o piesă pentru un interpret din România să beneficieze de aceleaşi drepturi pe care le au cetăţenii Uniunii Europene. Şi aceasta am realizat prin noul proiect de lege, ca autorii să fie protejaţi din toate punctele de vedere. Important este doar să reuşim într-o perioadă scurtă de timp să informăm autorii că deţin asemenea drepturi, să ştie că, odată cu crearea operei, ei au nu doar drepturi morale, dar şi o serie de drepturi patrimoniale care le pot aduce beneficii materiale, de asemenea, să cunoască în ce mod pot să-şi protejeze drepturile. Unul din obiectivele AGEPI constă în informarea populaţiei, în scopul ridicării nivelului culturii juridice în domeniul dreptului de autor. Atunci când, pe de o parte, autorii vor conştientiza ce drepturi au, ei vor şti cum să le protejeze. Pe de altă parte, cei care beneficiază de operele autorilor şi vor să reproducă o carte sau să plaseze o piesă pe internet, trebuie la fel să ştie care pot fi consecinţele în cazul în care nu vor respecta drepturile autorului.
– În această lege scrie că va fi constituită o comisie de mediere pe lângă AGEPI care va examina şi soluţiona litigiile din domeniul dreptului de autor, drepturilor de conexe şi ale altor drepturi protejate de lege. Cum va funcţiona ea?
– Potrivit legii, comisia urmează să fie creată în cadrul AGEPI şi scopul acesteia va fi medierea relaţiilor dintre organismele drepturilor colective, pe de o parte, adică asociaţiile care adună remuneraţia pentru autor, şi asociaţiile beneficiarilor de opere, adică cei care utilizează operele. De ce aceste două părţi nu se înţeleg în raport cu cuantumul remunerării care trebuie să fie achitat? Pentru că asociaţia care administrează drepturile autorilor va dori un cuantum mai mare pe care trebuie să-l plătească, de exemplu, televiziunile, posturile de radio sau orice persoană care utilizează opera, iar utilizatorii vor solicita ca acest procent să fie mai mic. De aceea, comisia – formată din persoane competente în domeniul drepturilor de autor – va examina ambele poziţii şi va încerca să ajungă la un consens. Dar această decizie nu este definitivă. Ea poate fi contestată în instanţa de judecată.
– Cât de frecvent sunt traşi la răspundere cei care încalcă drepturile de autor?
– Sunt foarte multe cazuri de acest gen şi asta ne bucură, pentru că autorii conştientizează deja că dispun de anumite drepturi şi trebuie doar să încerce să le monitorizeze. Sunt litigii vizavi de utilizarea operelor prin intermediul internetului, la televiziune şi la radio.
– În ce domeniu le întâlnim mai des?
– Cele mai frecvente sunt depistate prin intermediul sistemului internet, pentru că aici există un element pe care nu-l putem controla sau monitoriza. Este o reţea mondială şi este mai greu de a-l depista pe cel care a plasat o informaţie pe un site sau altul. Dar şi aici există posibilităţi de a identifica persoanele vinovate, pentru a fi trase la răspundere. O problemă mult mai complicată o constituie aşa-numitele torente, reţelele peer-to-peer care permit distribuirea filmelor, a muzicii, a jocurilor sau a oricăror alte opere în cadrul acestor reţele de globalizare, ceea ce face dificilă sarcina Ministerului de Interne de a-i depista pe cei care încalcă legea.
– Ce prevede legea în privinţa pirateriei de pe piaţa muzicală?
– Astăzi este mult mai vizibilă pirateria ce se produce în format digital sau electronic, pentru că un tânăr nu mai are nevoie să piardă timp şi bani ca să meargă la magazinul de alături pentru a-şi procura un CD. Pentru el este mult mai simplu şi mai ieftin să acceseze şi să descarce din internet piesa care îl interesează. Aici trebuie să lucrăm mult mai mult, pentru că aici se încalcă cel mai frecvent drepturile de autor.
– Ce posibilităţi există pentru a stopa aceste furturi?
– Când mergem la un butic pentru a procura un CD trebuie să fim foarte atenţi ca acel suport material să conţină şi un marcaj de control eliberat de către AGEPI, care confirmă faptul că produsul dat este licenţiat şi se vinde cu respectarea drepturilor de autor. În ceea ce priveşte pirateria pe internet, AGEPI a propus Parlamentului RM spre adoptare modificări la Codul Penal şi cel Contravenţional, astfel încât persoanele care plasează pe site opere, piese muzicale, filme muzicale ce nu le aparţin riscă atât pedeapsă contravenţională, cât şi penală. Răspunderea contravenţională este până la 800 de lei, dar este mult mai grav când se apelează la răspunderea penală. Aici sunt prevăzute pedepse până la 20 de mii de lei, iar în unele cazuri până la 80 de mii de lei. S-a mai introdus o pedeapsă, de altfel racordată la normele europene, care presupune privaţiunea de libertate până la cinci ani, în cazul furturilor de acest gen. În ultimul timp aceste norme se aplică. Avem câteva zeci de cazuri care au sfârşit cu pedepse penale. Scopul nostru de bază nu este de a distruge acest business de distribuire a filmelor sau a muzicii, dar de a-l aduce pe un făgaş legal, pentru ca autorul să fie remunerat pentru fiecare vânzare pe piaţă a unei copii. Astfel, vom ajuta autorii să beneficieze nu numai de avantaje morale, dar şi de cele materiale.
– Cine a mai participat la elaborarea legii?
– Am invitat experţi internaţionali, care ne-au ajutat foarte mult să aducem legislaţia RM la standardele europene. În acelaşi timp, am ţinut cont şi de situaţia din RM, de tradiţiile naţionale. De asemenea, ne-am consultat cu instituţiile publice, uniunile de creaţie, organizaţiile neguvernamentale şi cu agenţiile de beneficiari, ca să fie reglementate interesele tuturor.
– Vă mulţumim pentru interviu.
