Ultima mare taină a omenirii este: al cui e procurorul general V. Zubco? De aproape un an de zile, presa încearcă să pătrundă în acest mister, dar în zadar! Deoarece algoritmul nu e o taină, se ştie al cărui partid e ministrul X, al cărui partid e vameşul Y, sub umbrela cărui partid îşi câştigă bucata de pâine portarul de la ministerul Z ş.a.m.d.
Numai despre domnul procuror general nimeni nu ştie nimic, de parcă ar fi în afara algoritmului. Am încercat şi eu să aflu, dar fără succes. Aşa că, iubiţi cititori curioşi, nu mai pierdeţi timpul cu mine şi nu mă mai întrebaţi „Al cui e procurorul Zubco?”, fiindcă nu pot afla. Mai degrabă aş putea să aflu cu ce s-a ocupat Sfântul Dumnezeu înainte de crearea lumii, decât al cărui partid e procurorul nostru general. La o adică, procurorul general nu ar trebui să fie al nimănui, el trebuie să fie al Legii. Viaţa însă e viaţă şi, îndeosebi în politică, mai ales în R. Moldova, fiecare demnitar este al cuiva: de exemplu, Lazăr e al lui Lupu, Bujor e al lui Urecheanu, Şalaru e al lui Ghimpu, Catan e al lui Filat ş.a.m.d. La rândul lor, şi Lupu, şi Urecheanu, şi Ghimpu, şi Filat tot sunt ai cuiva, nu mai fac ei ce fac de capul lor. Pot chiar să presupun ai cui sunt aceştia. Despre procurorul Zubco însă nu ştiu nimic – aceasta e ultima mare taină a omenirii.
