„Nu ştim nimic despre el de o lună şi jumătate. Am încercat să aflăm câte ceva de la miliţieni, dar ei au început să ne ameninţe. Ne-au zis că e spre binele nostru, dacă nu o să facem nicio plângere”, ne-a spus îndurerată, Stela Sorchicean, mama băiatului. „Ne-au luat bunuri din apartament, documente, calculatorul şi laptopul, în timp ce noi eram la Odesa”, a continuat ea.
Durerea părinţilor devine şi mai mare atunci când vor să înţeleagă de ce a fost închis fiul lor. Vor să-l vadă şi să vorbească cu el. „Nu avem nici un document ca să ştim pentru ce a fost reţinut. Nu avem dreptul nici la avocat. Ne-au oferit unul din oficiu, dar am înţeles că acesta ne făcea mai mult rău”, a afirmat tatăl vitreg al lui Ilie Cazacu, Alexandru Viniţchi.
Avocatul din oficiu, Pirajenko – au spus părinţii -, le-a „explicat” că fiul lor a fost închis pentru trădare de patrie, deoarece a cooperat cu Moldova şi riscă de la 12 la 20 ani de închisoare. Le-a sugerat să nu se adreseze nimănui şi că ar fi bine ca fiul lor să-şi recunoască vina, ca să nu apară mai multe probleme.
„E groaznic să ştii că fiul tău trăieşte, dar poate să dispară oricând. Nu pot suporta o asemenea stare, de aceea nu mă tem să fac publice gândurile mele. Nu putem tăcea. Fiul nostru stă după gratii”, a mai adăugat tatăl vitreg.
Starea de frică a părinţilor este acutizată şi de faptul că au început ameninţările şi asupra fiului lor mai mic, în vârstă de 15 ani. „Au zis că pot în orice clipă să-i pună un pachet de marijuana în geantă şi să-l închidă”, susţin părinţii lui I. Cazacu.
„Liderilor de la Chişinău le cerem să fim protejaţi de regimul transnistrean, iar lui Medvedev şi Putin – să ne ajute la eliberarea fiului. În Transnistria, fiecare al doilea tânăr ştie cum e să fii închis. Acolo, omul nu e sigur că va ajunge acasă”, au mai spus îndureraţii părinţi.
Totuşi, de câteva săptămâni, familia este susţinută juridic de Ion Manole, preşedintele Organizaţiei „Promo-LEX”, care a expediat deja cazul Curţii Europene şi aşteaptă un răspuns. „Crearea unui mecanism de apărare a drepturilor omului în RM este o necesitate stringentă, iar implicarea comunităţilor internaţionale – singura soluţie”, a declarat Manole.
Victoria Puiu,
stagiară la TIMPUL
