Care sunt cauzele durerilor de splină
Cauzele durerilor de splină pot fi multiple, iar cele mai des întâlnite sunt cele inflamatorii generate de infecții bacteriene virale, tuberculoză, splenomegalie sau ruperea splinei.
Ruperea splinei
Splina este acoperită de o membrană protectoare, iar în cazul unei lovituri aceasta împiedică sângele să se evacueze. Astfel, sângele acumulat sub acea membrană presează organul, iar acesta explodează. Acest fapt este urmat de o hemoragie internă masivă, cu potențial fatal.
Simptome pe care le ai dacă se rupe splina
Primul semn al ruperii splinei este o durere abdominală severă, însoțită de stări de leșin, vedere încețoșată, greață, vărsături, paloare, stare de nervozitate. Tahicardia și amețelile sunt alte două simptome pe care le vei avea, în cazul rupturii de splină.
Multe dintre aceste simptome sunt provocate de o presiune sangvină scăzută, din cauza sângerării splinei. Ruptura splenică este întotdeauna o urgență medicală, deoarece poate avea urmări catastrofale în ceea ce privește gradul de hemoragie care apare și necesită imediat evaluarea din partea unui medic specialist și tratament.
Splenomegalie sau splină mărită
Mărirea splinei, sau splenomegalia, este un alt motiv pentru apariția durerilor de splină. Acest lucru poate fi cauzat de traume fizice, afecțiuni maligne, metabolice sau obstructive.
Dacă te confrunți cu splenomegalie, vei avea următoarele simptome: vei avea senzația de sațietate,chiar dacă nu ai consumat o cantitate mare de mâncare, disconfort în partea stângă, oboseală, învinețirea rapidă a pielii, anemie, infecții repetate.
Cauzele splenomegaliei includ:
– infecții virale, precum mononucleoza infecțioasă (virusul Epstein Barr), infecții bacteriene, ciroza hepatică virală, toxică sau de cauză alcoolică, fibroză chistică, cancer, leucemie, poliartrita reumatoidă etc.;
– afecțiuni inflamatorii, cum ar fi amiloidoza și sarcoidoza;
– infecții virale, cum ar fi citomegalovirusul sau mononucleoza infecțioasă;
– infecții bacteriene acute, precum endocardita bacteriană;
– infecții bacteriene cronice, incluzând malaria, sifilisul, bruceloza și tuberculoza;
– afecțiuni hepatice, cum ar fi ciroza, sau tromboza venelor splenice, determinând obstrucția fluxului sangvin hepatic;
– anemia hemolitică, inclusiv cele cauzate de hemoglobinopatii, cum ar fi talasemia, cu distrugerea celulelor sangvine din splină, sau fragilitate anormală a celulelor roșii, cum ar fi sferociteoza ereditară.
Multe medicamente induc durerea splinei prin efectele lor adverse. Acestea includ:
– toxicitate directă la celulele splenice;
– interferența patologică cu funcția sistemului imunitar sau a ficatului;
– hemoliza severă;
– hipertensiune.
Reacțiile adverse induse de medicamente sunt, de obicei, temporare, iar durerea din zona splinei dispare odată cu stoparea administrării medicamentului în cauză.
