Moldova

Chișinăul, avertizat să rupă legătura cu propaganda mascată în cultură

În Parlament, Constantin Cheianu a lansat un apel ferm către autorități, cerând denunțarea Acordului cu Federația Rusă privind funcționarea centrelor culturale. Deputatul a susținut că, în contextul războiului hibrid declanșat de Moscova, Centrul de Cultură Rusă din Chișinău nu mai poate fi privit ca o platformă artistică, ci ca un mecanism de influență străină, care operează sub acoperirea culturii. El a subliniat că Republica Moldova nu-și poate permite ambiguități într-o zonă atât de sensibilă precum cea informațională.

Cheianu a punctat că, în ciuda denumirii sale oficiale, centrul nu a organizat niciodată evenimente culturale remarcabile, de impact public real sau cu relevanță artistică. Potrivit lui, activitatea instituției nu reflectă interesul pentru promovarea culturii ruse, ci mai degrabă menținerea unui canal de influență politică într-un spațiu deja vulnerabil la manipulare și dezinformare.

El a reamintit că statul moldovean finanțează deja teatre, opere, instituții de artă și școli în limba rusă, oferind comunității vorbitoare de rusă acces deplin la educație și cultură fără intervenții externe. Tocmai de aceea, argumentul că Moldova trebuie să găzduiască un centru cultural finanțat de Rusia pentru a susține diversitatea culturală este nejustificat și artificial.

În discursul său, Cheianu a subliniat și o ironie amară: în timp ce Moscova își alungă sau chiar încarcerează artiștii proprii pentru opinii critice, pretinde în același timp ca alte state să protejeze și să promoveze cultura rusă. Această contradicție, spune el, arată clar că obiectivul real nu este cultura, ci influența politică, mascată în activități aparent culturale.

Mesajul final al lui Cheianu a fost unul direct și lipsit de echivoc: Republica Moldova trebuie să facă distincția între cultură autentică și propagandă, iar Chișinăul este obligat să își apere spațiul informațional. Într-un moment în care războiul informațional este tot mai intens, menținerea unor astfel de structuri nu reprezintă un gest de deschidere culturală, ci un risc pentru securitatea națională.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *