Râul Răut, care traversează mai multe raioane din Nordul Republicii Moldova și ar putea deveni un element cheie al infrastructurii turistice și de recreere, se confruntă cu o degradare ecologică severă. În luna octombrie, administrația Rezervației „Orheiul Vechi” anunța niveluri record de poluare și risc sanitar în zona centrală, iar în primăvară, în regiunea Florești, colmatarea ajunsese la cote fără precedent.
Colmatarea, procesul de depunere de sedimente și deșeuri care ridică fundul albiei, reduce capacitatea de curgere a râului și provoacă inundații repetate în satele din apropiere.
Fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, a anunțat în 2024 demararea unui proiect de curățare a aproximativ 10 km de râu în amonte, pe teritoriul a șase localități din raionul Florești. La trei luni de la începutul lucrărilor, unele porțiuni arată vizibil mai bine.
Oleg Cocieru, primarul satului Lunga, spune că intervențiile sunt esențiale pentru revenirea râului la aspectul de acum 10–15 ani.
„Era o albie strict direcționată, cu o scurgere bună. Acum se lucrează la drenajul temporar, iar ulterior se va curăța albia naturală”, a declarat Oleg Cocieru.
Edilul menționează că proiectul trebuie realizat etapizat și repetat periodic.
În municipiul Bălți, Răutul traversează o zonă dens populată, însă starea cursului de apă continuă să se deterioreze.
Mariana Mihailevshi, directoarea Muzeului de Istorie și Etnografie, amintește importanța istorică a râului.
„Din trecut, Răutul a avut o importanță foarte mare pentru oraș. Oamenii de pe ambele maluri îl foloseau, inclusiv pentru pescuit”, a spus Mariana Mihailevshi.
Începutul anului 2025 a adus un anunț privind curățarea unei porțiuni din albie, finanțată de Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului. Primarul Alexandr Petkov spune însă că procesul este blocat în etapa de documentare.
„Discutăm cu proiectanți din Chișinău pentru a începe cât mai rapid lucrările. Avem nevoie să evacuăm apele care stagnează în Bălți. Ulterior vrem să amenajăm zona de-a lungul Răutului, cu spații verzi și fără mirosuri neplăcute”, a zis edilul.
Primăria a indicat că inundarea șantierului străzii Dovator, din octombrie 2025, este o consecință directă a albiei necurățate.
Directorul Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Nicu Belitei, afirmă că proiectul de la Bălți nu a fost inițial coordonat cu instituția.
„Salutăm implicarea primăriilor, dar insistăm ca toate intervențiile să fie coordonate. Nu trebuie admise construcții ilegale sau activități economice în apropierea râului”, a spus Nicu Belitei.
Belitei subliniază că degradarea Răutului este consecința deceniilor de neglijență și estimează costuri uriașe pentru curățarea întregului curs.
„Un kilometru de râu costă între 800.000 și 1,5 milioane de lei. Pentru cei 286 km ai Răutului ar fi necesari cel puțin 286 de milioane de lei”, a zis Nicu Belitei.
Instituția caută în prezent surse externe de finanțare.
Specialiștii afirmă că Răutul ar putea deveni un element de dezvoltare locală, dacă ar fi integrat în proiecte urbane moderne. Ion Bodrug, președintele ACETI Bălți, spune că exemplele europene sunt relevante.
„În Cehia, râurile mici sunt folosite pentru agrement, plimbări cu barca. Și în Edineț, insula amenajată cu fonduri UE arată că se poate. Dacă există soluții, se găsește și finanțare”, a conchis Ion Bodrug.
