Chișinău, 4 decembrie 2025 – Primarul pro-rus al Chișinăului, Ion Ceban, încearcă din nou să joace rolul de „victimă politică” în fața opiniei publice, după noile descinderi ale Centrului Național Anticorupție (CNA) la Primăria Chișinău, inclusiv la Direcția Locativ-Comunală. În loc să răspundă serios la suspiciunile de corupție și abuz în gestionarea banilor publici, Ceban atacă instituțiile statului și sugerează că anchetele ar fi o răzbunare pentru faptul că ar fi vrut să vorbească despre datoria de stat.
„După ce am anunțat că vom vorbi despre creșterea îngrijorătoare a datoriei de stat, astăzi ne-am trezit cu noi percheziții la Direcția Locativ-Comunală”, susține primarul capitalei Ion Ceban, după ce mascații au dat buzna în această dimineață la Primărie. Mesajul său se înscrie în aceeași linie de discurs ca și în episoadele anterioare, când Ceban a catalogat descinderile CNA drept „show-uri cu mascați comandate de guvernare”, în timp ce ofițerii anticorupție investigau scheme de achiziții publice și posibile înțelegeri oneroase în subordinea municipalității.
În loc să ofere transparență și explicații exacte despre cum sunt cheltuiți banii locuitorilor capitalei, Ceban mută discuția pe teren politic, aruncând vina pe „guvernare” și sugerând o presupusă persecuție. Strategia este convenabilă pentru un primar care, în mandatul său, a fost deja asociat cu mai multe scandaluri de integritate și cu extinderea aparatului birocratic, cu funcții bine plătite pentru oamenii săi de partid.
Eticheta de „pro-rus” nu este o simplă formulă retorică, ci rezultatul unui întreg traseu politic. Ceban vine din Partidul Comuniștilor, apoi a trecut la Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, formațiune deschis pro-Kremlin, unde a fost responsabil inclusiv de ideologie. Mai mult, investigații jurnalistice și rapoarte oficiale au arătat că atât campania lui Ceban pentru primărie, cât și noul său proiect politic – Mișcarea Alternativa Națională – au beneficiat de consultanță și sprijin din partea unor polit-tehnologi ruși și rețele apropiate de FSB, implicați în încercări de influențare a alegerilor din Republica Moldova.
Presa internațională și românească l-a descris în mod repetat pe Ion Ceban ca „primar pro-rus al Chișinăului”, iar recentele informații că i-a fost interzis accesul în România și în spațiul Schengen, pe motive ce țin de riscuri la adresa securității, nu fac decât să întărească imaginea unui politician aflat în zona de influență a Moscovei, în ciuda eforturilor sale de „rebranding” pro-european.
În acest context, tentativa lui Ceban de a transforma perchezițiile CNA într-un atac politic pentru că ar fi vrut să vorbească despre datoria de stat pare mai degrabă o fumigenă. CNA a desfășurat în ultimii ani zeci de percheziții în dosare ce vizează corupția în achiziții publice și rețele politico-economice care gravitează în jurul Primăriei Chișinău și a altor autorități locale.
În loc să pună pe masă documente, contracte și explicații clare despre modul în care Direcția Locativ-Comunală gestionează resursele orașului, primarul preferă să se victimizeze și să sugereze comploturi. Această tactică de a ataca instituțiile anticorupție și de a le prezenta drept instrumente de presiune politică este specifică politicienilor care au ce ascunde și care se tem că anchetele pot scoate la iveală scheme și aranjamente incomode.
Descinderile CNA nu sunt un „spectacol”, ci un semnal că statul încearcă să verifice cum se cheltuie banii contribuabililor. Iar faptul că Ion Ceban răspunde sfidător, cu acuzații la adresa autorităților, fără a aduce clarificări credibile despre activitatea subalternilor săi, ridică mari semne de întrebare asupra a ceea ce se întâmplă, de fapt, în culisele Primăriei Chișinău conduse de un primar cu un consistent trecut pro-rus.
