Instanța din Franța îi permite lui Marine Le Pen să candideze la alegerile prezidențiale din 2027, dar îi leagă o brățară de gleznă. Ce înseamnă asta

Marine Le Pen, lidera partidului Adunarea Națională (RN), a fost condamnată marți în apel la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare (sub supraveghere electronică), și la patruzeci și cinci de luni de ineligibilitate pentru o funcție publică, dintre care treizeci de luni cu suspendare, într-un vechi proces de deturnare a fondurilor Parlamentului European, scriu Reuters și AFP. Teoretic, ea ar putea candida din nou la președinție, dar lucrurile sunt neclare.

O decizie a instanței franceze a redus marți, la un proces judecat în apel, perioada în care lidera extremei drepte franceze (Adunarea Națională – RN) Marine Le Pen nu poate ocupa funcții publice.

Reducerea perioadei de interdicție îi redeschide calea pentru o candidatură la alegerile prezidențiale din 2027 – care până acum era imposibilă.

Însă instanța a dispus în același timp ca Le Pen să execute o pedeapsă de trei ani de închisoare.

Și deși judecătorii au spus că doi ani din pedeapsă sunt cu suspendare, i-a impus să poarte o brățară electronică la gleznă timp de un an, ceea ce va face ca o campanie prezidențială să fie dificilă atât din punct de vedere politic, cât și logistic.

Nu e singura complicație.

În cazul în care Le Pen nu va candida, partidul a spus că îl va arunca în luptă pe Jordan Bardella, protejatul mai tânăr al lui Le Pen – dar acest lucru pare să genereze tensiuni în partid.

Ce a stabilit procesul inițial și de ce a fost condamnată Le Pen

Decizia vizează un dosar vechi privind deturnarea de fonduri de la Parlamentul European și mai poate fi încă atacată, de Le Pen și de procurori, la cea mai înaltă instanță din țară.

În cadrul procesului inițial în care Le Pen a fost condamnată, în martie 2025, judecătorii au constatat că lidera RN a condus în cunoștință de cauză un sistem în care angajații din Paris ai partidului se dădeau drept asistenți parlamentari ai UE la Bruxelles și Strasbourg pentru a fi plătiți din fonduri ale UE.

La acea vreme, partidul se confrunta cu o lipsă cronică de fonduri.

Va candida Le Pen cu brățara la gleznă?

Un aspect esențial al sentinței a fost faptul că interdicția de a ocupa funcții publice, întinsă în primă instanță pe cinci ani, a fost declarată cu efect imediat și nu a fost suspendată pe durata apelului – un lucru ce a stârnit criticile lui Le Pen, care a acuzat o sentință politică.

În ultimele zile, Le Pen a anticipat o posibilă reducere a interdicției, dar a sugerat de asemenea că o candidatură la prezidențiale cu brățara la gleznă ar fi imposibilă.

„Un candidat are nevoie de libertate totală de mișcare”, a spus lidera RN înainte de sentința de marți.

„Vă puteți imagina să trebuiască să ceri permisiune de fiecare dată când vrei să mergi la o întâlnire sau la piață?”, a întrebat ea.

Le Pen nu a făcut declarații după proces, dar va oferi un interviu televizat marți seară, în care și-ar putea anunța viitorul politic.

Le Pen și Bardella

Sentința în primă instanță l-a propulsat pe tânărul de 30 de ani Jordan Bardella, protejatul lui le Pen și „viitorul” RN, în poziția de potențial candidat la prezidențiale, sondajele sugerând că el ar putea câștiga funcția.

Ascensiunea spectaculoasă a lui Bardella la conducerea partidului și, acum, ca potențial candidat la președinție, a alimentat tensiunile interne cu privire la direcția RN, în special în ceea ce privește politica economică, spun surse din partid.

Bardella, care la începutul acestui an a recrutat un consilier personal dintr-un fond de investiții controlat de miliardarul libertarian Pierre-Edouard Stérin, susține o politică mai orientată spre piața liberă decât Le Pen.

El și-a exprimat propriile idei privind reforma pensiilor, generând întrebări în rândul unor membri ai partidului cu privire la cât de mult s-ar putea abate de la platforma pentru care Le Pen a luptat până acum.

Sondajele arată că Bardella e în fața lui Le Pen

Sondajele de opinie prevăd că atât Le Pen, cât și Bardella vor câștiga cu ușurință primul tur al alegerilor din 2027, calificându-se astfel în turul doi.

Iar un sondaj Ifop-Fiducial realizat pentru LCI și Le Figaro a arătat că acesta o devansează pe Le Pen, cu până la 37% din intențiile de vot, față de cele 32% ale acesteia.

„Această diferențiere între cei doi reprezintă un adevărat punct de cotitură”, a declarat Frederic Dabi de la IFOP la postul de televiziune LCI, adăugând că Bardella se bucură de o popularitate mai mare în rândul angajaților din sectorul privat, al antreprenorilor și al alegătorilor cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani.

Sondajele arată, de asemenea, că Bardella ar câștiga mai ușor turul al doilea împotriva unui candidat de stânga decât împotriva unui rival de centru.

Asistenți europarlamentari care nu au pus piciorul în clădirea parlamentului

În procesul care a atras sentințele care complică viața extremei drepte franceze, Le Pen, RN și mai mulți politicieni din partid au fost acuzați că au deturnat peste 3 milioane de euro din fondurile Parlamentului European pentru a plăti personalul de partid din Franța, care nu a lucrat niciodată la Bruxelles sau Strasbourg.

Inculpații au susținut că banii au fost folosiți în mod legitim, iar acuzațiile procurorilor definesc prea restrictiv atribuțiile unui asistent parlamentar.

Parlamentul European a estimat prejudiciul în cazul care o vizează pe Le Pen la 3,5 milioane de euro, a declarat avocatul instituției, Patrick Maisonneuve. RN a rambursat deja 1 milion de euro – ceea ce a insistat că nu este o recunoaștere a vinovăției.

Parlamentarilor europeni li se alocă fonduri pentru acoperirea cheltuielilor, inclusiv ale asistenților lor, dar ei nu trebuie să le folosească pentru finanțarea încrucișată a activităților de partid.

Oficialii RN au susținut că problema este că, spre deosebire de Parlamentul European, partidul francez înțelege în mod diferit rolul de asistent.

Potrivit procurorilor, situația a fost însă mai complicată. Anchetatorii au susținut că asistenții lucrau de fapt exclusiv pentru partid, în afara parlamentului.

Procurorii au mai spus că mulți dintre acești asistenți nu au fost în măsură să își descrie activitatea zilnică, iar unii nu și-au întâlnit niciodată presupusul șef europarlamentar și nici nu au pus piciorul în clădirea parlamentului.

O gardă de corp, o secretară, șeful de cabinet al lui Le Pen și un designer grafic ar fi fost printre cei angajați sub pretexte false.

Mai multe persoane au depus mărturie cu privire la o reuniune din 2014 în cadrul căreia s-ar fi discutat despre o structură clară de înființare a unor „locuri de muncă false”.