Cei patru inculpați judecați în Republica Moldova în dosarul camionului cu armament depistat la punctul Leușeni–Albița au fost eliberați din arest. Un al cincilea inculpat și-a recunoscut vina și a fost condamnat la cinci ani de închisoare, însă executarea pedepsei a fost suspendată pentru trei ani, arată o investigație realizată de Ziarul de Gardă.
Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis pe 16 iulie ca Alexei Piankovski și Maxim Darii să fie plasați în arest la domiciliu. Veaceslav Pîrvu și Valeriu Braga au fost eliberați sub control judiciar.
Autoritățile nu au anunțat public schimbarea măsurilor preventive. Informația a fost confirmată pentru ZdG de purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Emil Gaitur.
Procurorii PCCOCS au contestat decizia la Curtea de Apel, iar recursul urmează să fie examinat pe 23 iulie.
Avocatul lui Alexei Piankovski, Sergiu Russ, a confirmat că toți cei patru inculpați au fost eliberați din arest. Apărătorul a precizat că Piankovski pledează în continuare nevinovat.
Dosarul a fost trimis în judecată pe 29 mai, iar până în prezent au avut loc opt ședințe. În cauza examinată acum figurează Alexei Piankovski, Maxim Darii, Veaceslav Pîrvu și Valeriu Braga.
Al cincilea inculpat, condamnat cu suspendare
Eugeniu Pralea, a cincea persoană vizată, și-a recunoscut vina, iar cauza în privința sa a fost examinată separat.
Sentința a fost pronunțată pe 24 iunie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Documentul a fost publicat pe portalul instanțelor abia după o solicitare formulată de Ziarul de Gardă.
Pralea a fost condamnat la cinci ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis. Instanța a suspendat însă executarea pedepsei pentru o perioadă de trei ani.
Potrivit procurorilor, acesta ar fi avut rolul de transportator și ar fi introdus armamentul și munițiile din Ucraina în Republica Moldova.
Ce armament se afla în camion
Conform sentinței analizate de ZdG, în camion au fost găsite arme și componente militare funcționale: un tub de lansare al sistemului portabil de rachete antiaeriene „Verba”, opt aruncătoare portabile de grenade antitanc RPG-30 și 18 sisteme antitanc „Kornet”, ghidate cu laser.
În vehicul se afla și o dronă de tip Geran-2, demontată în mai multe componente și cu motorul defect. Aparatul prezenta urme de impact, inclusiv elice ruptă și fuzelaj fisurat și deformat.
Camionul a fost oprit pe 20 noiembrie 2025, când încerca să treacă din Republica Moldova în România prin punctul de frontieră Leușeni–Albița.
Transporturi clandestine începând din 2023
Sentința arată că, din 2023 și până pe 19 noiembrie 2025, Eugeniu Pralea ar fi preluat din Odesa și din alte regiuni ale Ucrainei arme, muniții și componente militare, pe care le-ar fi introdus clandestin în Republica Moldova la indicația unor membri ai unui grup criminal organizat.
Obiectele erau ambalate în material textil și bandă adezivă și erau aduse, de regulă, în loturi de câte două sau trei unități. Acestea erau ascunse în spații adaptate ale camionului, inclusiv sub spoilerul de pe acoperișul cabinei, pentru a nu fi depistate la controlul vamal.
Unele transporturi ar fi intrat în Republica Moldova prin postul vamal Palanca. Pralea a declarat că bunurile nu erau scanate la intrarea în țară și că nu ar fi avut înțelegeri cu angajați ai Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră sau ai altor instituții.
Acesta a susținut că nu știa că transportă obiecte militare și că a acceptat cursele după ce ar fi fost asigurat că pachetele conțineau microscheme și piese din plastic.
Pralea îl indică pe brokerul Valeriu Braga
În instanță, Pralea a declarat că solicitarea de a aduce obiectele din Ucraina ar fi venit de la brokerul vamal Valeriu Braga. Cei doi se cunoșteau din 2022, când șoferul transportase ajutoare umanitare în orașul Umani.
Primul transport ar fi avut loc în februarie 2023 și ar fi constat în două obiecte cilindrice, învelite și lipite cu bandă adezivă. Bunurile ar fi fost duse la sediul companiei „Multibrok-Com” SRL, deținută de Braga.
Ulterior, Pralea ar fi efectuat mai multe curse similare. El a relatat că încărcăturile erau preluate dintr-un depozit din Odesa și că Maxim Darii i-ar fi predat la un moment dat între șase și opt obiecte ambalate.
Pralea a mai susținut că Braga nu i-ar fi cerut direct să ascundă încărcătura, dar i-ar fi sugerat să o așeze astfel încât să nu fie vizibilă. Acesta a declarat că nu îi cunoaște pe Alexei Piankovski și Veaceslav Pîrvu.
Braga susține că primea indicații de la Piankovski
Valeriu Braga a declarat că ar fi primit instrucțiunile de la Alexei Piankovski, căruia îi oferise anterior servicii de brokeraj pentru transportarea ajutoarelor umanitare spre Ucraina.
Potrivit brokerului, Piankovski i-ar fi cerut să aducă din Odesa obiecte folosite, pe care le-ar fi prezentat drept „trofee” sau bunuri fără valoare și fără pericol. Braga susține că nu știa că era vorba despre armament.
La sediul companiei sale ar fi ajuns până la zece livrări de acest tip, însumând aproximativ 15 obiecte cilindrice. Printre bunuri s-ar fi aflat și un aparat de zbor avariat, despre care i s-ar fi spus că urma să fie analizat pentru componentele electronice.
Braga a declarat că primea aproximativ 3.000 de dolari în numerar pentru livrarea a două obiecte. Din acești bani îl plătea și pe Pralea.
Ulterior, Piankovski i-ar fi cerut să organizeze expedierea bunurilor din Republica Moldova către Israel, prin porturile Constanța și Haifa. Potrivit declarațiilor lui Braga, încărcătura urma să fie plasată în lăzi acoperite cu o peliculă despre care i s-ar fi spus că nu poate fi detectată de scanere.
Veaceslav Pîrvu, proprietarul companiei „S.P. Solar Sistem” SRL, care ar fi gestionat exportul către Israel, a declarat că i s-a cerut transportarea unor articole metalice, fără să îi fie explicată natura acestora. El susține că a fost indus în eroare și folosit în schemă de Maxim Darii.
Darii a solicitat ca audierea sa să fie amânată, invocând posibile riscuri pentru siguranța sa și a familiei.
Cum a fost descoperită încărcătura
Potrivit declarațiilor din dosar, camionul ar fi fost scanat de două ori, fără ca aparatura să indice prezența armamentului. O angajată a punctului vamal a insistat însă ca recipientele din vehicul să fie deschise.
În interior au fost descoperite obiecte descrise de șofer drept tuburi care puteau fi puse pe umăr și folosite pentru tragere.
Braga l-ar fi contactat ulterior pe Piankovski pentru a-i cere explicații. Acesta ar fi afirmat că bunurile erau uzate și ar fi întrebat dacă printre ele fusese încărcat și un sistem portabil de rachete „Igla”.
Piankovski indică un presupus comanditar
Alexei Piankovski a declarat că rabinul-șef al comunității evreiești din Republica Moldova, Pinchas Zaltzman, i-ar fi cerut să aducă obiectele din Ucraina și ulterior să le expedieze în Israel.
Potrivit declarațiilor sale, în primăvara anului 2024, Zaltzman i-ar fi solicitat să preia din Umani bunuri rămase din ajutoarele umanitare trimise anterior. Acestea i-ar fi fost prezentate drept obiecte folosite și fără valoare.
În vara anului 2025, rabinul i-ar fi cerut ajutor pentru expedierea în Israel a unor echipamente care necesitau reparații, fără să precizeze despre ce tehnică era vorba.
Piankovski a mai declarat că, după descoperirea armamentului, l-ar fi contactat pe Zaltzman pentru explicații, iar acesta i-ar fi spus că va clarifica situația.
Fotografii și conversații găsite în telefoane
Sentința menționează fotografii și conversații identificate în telefoanele persoanelor vizate.
În telefonul lui Maxim Darii a fost găsită fotografia unei drone, precum și o convorbire de peste trei minute cu Pinchas Zaltzman, purtată pe 20 noiembrie 2025, înainte de reținerea lui Darii.
În telefonul lui Valeriu Braga au fost identificate discuții cu Piankovski, fotografii cu obiecte cilindrice ambalate, imagini cu drone și conversații despre actele necesare exportului containerului către Israel.
Potrivit sentinței, în telefonul lui Pinchas Zaltzman au fost găsite fotografii cu aruncătoare antitanc RPG-30 asemănătoare celor depistate în camion, precum și imagini ale actelor sale de identitate.
Rabinul respinge orice implicare
Contactat de Ziarul de Gardă, Pinchas Zaltzman a negat orice legătură cu transportul de armament. Acesta a calificat încercările de asociere a numelui său cu dosarul drept nefondate și lipsite de probe.
Zaltzman și-a exprimat încrederea că o viitoare hotărâre judecătorească va clarifica situația și a subliniat că respinge orice activitate ilegală.
Un martor care activează în cadrul sinagogii gestionate de acesta a declarat că Zaltzman se află în Israel.
PCCOCS nu a confirmat și nici nu a infirmat dacă rabinul are un statut procesual în dosar. Procurorii au precizat că investigațiile continuă în privința mai multor persoane ale căror identități nu pot fi făcute publice în această etapă.
Șoferul camionului, judecat în România
Serghei Prelipcean, șoferul camionului oprit la intrarea în România, a fost trimis în judecată de autoritățile române pe 15 iulie. Acesta este acuzat de contrabandă calificată și folosirea unor acte false și riscă până la 12 ani de închisoare.
Prelipcean neagă acuzațiile și susține că nu știa ce transportă. El este cercetat în libertate, sub control judiciar.
Camionul a fost oprit pe 20 noiembrie 2025. Serviciul Vamal al Republicii Moldova a anunțat ulterior că un vameș moldovean a semnalat suspiciunile și a alertat autoritățile române, care au dispus verificarea vehiculului. Încărcătura urma să ajungă în Israel.
Toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive.
