România rămâne azi fără energie nucleară: centrala de la Cernavodă se oprește complet. Ce înseamnă asta
România rămâne astăzi fără energie nucleară, odată cu oprirea controlată a reactorul 2 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Din cauza debitului scăzut al Dunării, primul reactor a centralei a fost oprită la sfârșitul lunii iulie.
Oprirea ambelor reactoare ale centralei înseamnă cu o cincime mai puțină energie electrică în sistem. Unităţile 1 şi 2 ale centralei au fiecare o capacitate de 700 MW, ceea ce înseamnă 20% din totalul producției din România.
Ministerul Energiei susține că oprirea producției centralei de la Cernavodă va fi compensată din resurse alternative și importuri.
De unde luăm curent
Sistemul se bazează pe energia eoliană, a centralelor pe cărbune și importuri.
„Acestea vor fi utilizate în funcţie de evoluţia reală a sistemului şi de condiţiile hidrologice din perioada următoare. Pentru următoarele 7 zile, prognoza indică şi un aport al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de 525 MW, un maxim de 1.560 MW şi un minim de 100 MW. În funcţie de condiţiile meteorologice, această producţie poate contribui substanţial la acoperirea necesarului de energie electrică”, se arată într-un comunicat al ministerului.
În acelaşi timp, o parte din deficit poate fi acoperit din producția Grupului energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă, precum şi de minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile.
Prognozele dau speranțe autorităților
„Aceste resurse, împreună cu producţia eoliană şi celelalte opţiuni disponibile în sistem, oferă Dispecerului Energetic Naţional posibilitatea de a compensa deficitul de producţie generat de oprirea Unităţii 2, fără a anticipa în acest moment activarea tuturor capacităţilor de rezervă”, precizează Ministerul Energiei.
Prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătăţire a condiţiilor hidrologice, iar măsurile vor fi adaptate în funcţie de evoluţia debitului Dunării, a producţiei şi a consumului, adaugă sursa citată.
