Peste 560 de primării din Republica Moldova au finalizat procesul de amalgamare voluntară, iar alte 254 urmează să fie incluse în etapa de amalgamare normativă. După finalizarea reformei administrativ-teritoriale, autoritățile estimează că numărul primăriilor din țară ar putea ajunge la aproximativ 292.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat bilanțul procesului de amalgamare voluntară, încheiat la 31 august, subliniind că reforma urmărește consolidarea capacității autorităților locale și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.
Potrivit acestuia, Republica Moldova are în prezent 892 de primării, dintre care 890 au avut posibilitatea să participe la procesul de amalgamare voluntară. Excepție fac municipiile Chișinău și Bălți.
„Avem primari puternici, dar avem primării slabe”, a declarat Alexei Buzu, explicând că problema ține, în special, de capacitatea financiară redusă a numeroaselor administrații locale.
Secretarul general al Guvernului a precizat că, în medie, veniturile proprii reprezintă doar 11% din resursele utilizate de primării. În același timp, 776 de primării au o populație mai mică de 3.000 de locuitori, iar numărul locuitorilor din aceste localități a scăzut cu 32% în ultimul deceniu.
„Din zece familii din Republica Moldova care nu au apă și canalizare, opt sunt în primării cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori”, a menționat Buzu.
Potrivit datelor prezentate de acesta, 561 de primării, reprezentând 63% din totalul administrațiilor locale eligibile, au luat decizii finale privind amalgamarea voluntară. Aproximativ 150 dintre acestea au ajuns la o decizie finală doar în luna august.
În total, procesul a generat 1.226 de decizii privind amalgamarea voluntară, adoptate de 788 de consilii locale. Aceste decizii au vizat 836 de primării, iar autoritățile susțin că rezultatele demonstrează deschiderea aleșilor locali față de reformă.
„Faptul că avem 63% din primăriile de la noi din țară care au finalizat acest proces arată foarte clar că acest proces de consolidare, de unire, de amalgamare voluntară a fost și este acceptat de aleșii locali”, a declarat secretarul general al Guvernului.
Pentru susținerea noilor administrații locale, Guvernul anunță stimulente financiare în valoare totală de 4,5 miliarde de lei. Banii ar urma să fie oferiți prin mai multe mecanisme, inclusiv un stimulent de dezvoltare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor și un sprijin financiar post-amalgamare.
Potrivit lui Buzu, investițiile vor fi direcționate spre infrastructură și dezvoltarea serviciilor publice. Spre exemplu, pentru amalgamarea a zece primării din Ungheni sunt planificate investiții de 157 de milioane de lei. Alte 116 milioane de lei ar urma să fie alocate pentru 14 primării amalgamate în Călărași, 85 de milioane de lei – pentru nouă primării din Rezina, iar 72 de milioane de lei – pentru șapte primării din Rîșcani.
„Sunt bani care vor merge într-o infrastructură mai bună, în servicii moderne”, a declarat Alexei Buzu.
În unele cazuri, procesul de amalgamare va duce la extinderea semnificativă a unor unități administrativ-teritoriale. Potrivit autorităților, populația municipiului Ungheni ar putea crește, după alegerile locale, de la aproximativ 26.000 la peste 42.000 de locuitori.
Secretarul general al Guvernului a menționat că investițiile în noile structuri administrative ar putea fi orientate spre extinderea transportului public, a serviciilor de salubrizare și a rețelelor de alimentare cu apă.
Totodată, 254 de primării urmează să treacă prin procesul de amalgamare normativă. Autoritățile au început deja consultările cu reprezentanții administrațiilor locale și cu cetățenii din unele localități.
În perioada următoare, Guvernul intenționează să finalizeze și să prezinte public un pachet legislativ care va include noile competențe ale autorităților locale, harta administrativă și lista localităților care vor face parte din noile primării.
Buzu a dat asigurări că identitatea și denumirile localităților vor fi păstrate, chiar dacă acestea vor face parte dintr-o unitate administrativă mai mare.
„Toate aceste localități, numele lor, identitatea lor va fi protejată prin lege”, a afirmat acesta.
Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Guvern și transmis ulterior Parlamentului, cu obiectivul de a fi aprobat în această toamnă. Noua structură administrativă ar urma să intre în vigoare odată cu alegerile locale generale din 2027.
„Ne așteptăm ca, după alegerile locale din 2027, să avem 292 de primării. Este o estimare preliminară”, a precizat Alexei Buzu.
Potrivit oficialului, reducerea numărului de primării ar trebui să permită crearea unor administrații locale mai puternice și mai capabile să atragă fonduri de preaderare și să implementeze proiecte de infrastructură.
„Mai puține primării, dar mai puternice, mai capabile, mai determinate să accelereze procesul de dezvoltare”, a concluzionat secretarul general al Guvernului.
