(14 iunie 2013) EXCLUSIV PENTRU TIMPUL Ion Hadârcă: Pe Ghimpu și Lupu i-a apropiat… fumul

Ștefan Urâtu poate pierde calitatea de membru al CEC. Reformatorii liberali au încercat fără succes să-l convingă pe Vlad Plahotniuc să le cedeze șefia Ministerului Transporturilor. Despre aceasta ne povestește șeful reformatorilor, deputatul Ion Hadârcă. El dă de înțeles că va face tot posibilul pentru a-l da jos pe Mihai Ghimpu din fruntea PL și consideră că scindarea din acest partid ar fi un exemplu de bun augur pentru alte formațiuni politice…

– Dle Hadârcă, ați putea să ne explicați clar ce a stat la originea conflictului din PL?

– Haideți că vă spun. La 31 martie, la propunerea lui Anatol Șalaru, a fost convocată şedinţa Consiliului republican al PL, pentru a discuta subiectul nesusținerii candidaturii lui Filat la funcţia de premier. Revenit de peste hotare, dl Ghimpu ne-a demonstrat atunci pe o foaie lată de vatman „teoria celor patru mandate sau planul Barbarusa”. Spunea că înalți reprezentanți europeni, inclusiv Stefan Fule, i-ar fi destăinuit că vom fi admişi în UE tocmai peste 15 ani! De aici Ghimpu şi-a pliat strategia activității PL până în 2026. Adică, în 2014 se vor instaura comuniștii la putere, iar PL va prelua guvernarea tocmai peste 15 ani. De aceea, accentua Ghimpu, trebuie să trecem imediat în opoziție. Ulterior, dl Fule a infirmat lucrurile astea. După pledoaria lui Ghimpu, lumea a rămas nedumerită. A încercat Corina Fusu să expună niște temeri că ideea de opoziție este una hazardată, însă imediat i s-a închis gura. A încercat Gheorghe Șalaru să-și arate nedumerirea şi iarăși a fost obstrucționat. Numai ideea de a accepta venirea comuniștilor înseamnă sârma ghimpată din nou la Prut, Uniunea vamală Rusia-Belarus şi „Adio, Europa”. UE ne-a mai dat o şansă în 1999, când guvernul Sturza a fost demis în ajunul summitu-ului de la Helsinki și acum se reitera acelaşi lucru înaintea reuniunii de la Vilnius. Semnele erau identice. Surpriza a continuat a doua zi, la întrunirea lideilor ex-AIE, când Ghimpu a venit cu o aşa-zisă decizie a Consiliului republican, scrisă de mâna sa, prin care i se retrăgea susținerea lui Filat. Respectiva decizie nici nu a fost pusă la vot la partid. Ca să dreg busuiocul, am zis că e o glumă de 1 aprilie. Dar Filat a spus că nu mai are ce discuta cu Ghimpu și a plecat.

– Până la 31 martie relaţiile dvs. cu Ghimpu erau normale?

– Nu, după evenimentele cu Pădurea Domnească, în partid era o stare de nervozitate permanentă. Înainte de a fi demis guvernul, eu propuneam să luăm o atitudine distantă şi echilibrată, însă el n-a fost de acord. A zis că suntem deja în campania electorală și că trebuie să vorbim pentru electorat, adică să batem în toți. Pentru el, bătaia în toți însemna într-o sigură direcție.
„Ne-a pus să jurăm că nu vom vota cu Filat”

– Adică în Filat. De ce?

– Nu avea explicații. Astfel, eu am devenit indezirabil şi mi s-a interzis în genere să discut subiecte politice în fracțiune. În ziua demiterii guvernului, pe 5 martie, Ana Guţu era pregătită cu un discurs, dar el i-a proliferat o serie de tirade, pe care mie mi-e rușine să le repet. Toate lucrurile astea au continuat la 12 aprilie, când noi am anunțat formarea Consiliului de Reformare (CR). În acea zi, el ne-a pus pe toţi deputaţii să jurăm că nu vor vota pentru Filat, deşi problema trebuia pusă dacă susţinem sau nu revenirea comuniştilor. Opt dintre noi n-au fost de acord, inclusiv Gheorghe Brega, ceea ce l-a enervat pe Ghimpu, care a trântit ușa şi ne-a alungat.

– A jurat cineva?

– Nimeni. Unii tăceau, erau docili. Eu i-am descris starea națiunii în ansamblu și i-am amintit că pe noi ne-a unit cauza națională. Și acum, când această cauză este în pericol, trebuie să întreprindem pași neordinari. I-am propus să facă un pas în urmă şi să-i cedeze locul lui Dorin Chirtoacă. Pentru a ține piept inițiativei lui Dodon de a demara procedura de referendum pentru demiterea sa, Dorin avea nevoie de susținerea unei coaliții de dreapta. De altfel, exista riscul să vină socialiștii în fruntea capitalei. „Cauza eu o apăr, de nepotul meu nu-ți bate capul. Eu sunt președintele PL şi ştampila e la mine”, mi-a reproşat Ghimpu. Între timp se adunau din raioane cei care susțineau declarația noastră. Și aici s-au rupt definitiv apele.
„Dorin este un factor politic important”
– De ce îl apărați pe Chirtoacă și de ce l-ați propus în fruntea partidului, dacă el împărtăşeşte poziţia lui Ghimpu? Ați discutat preventiv cu el?

– Orice am spune, Dorin este un factor politic important, de care sunt legate procedurile de reformare a clasei politice a Chișinăului. Dacă ar fi venit tânărul în locul lui Ghimpu s-ar fi schimbat imaginea partidului. Ştiu că s-a și vorbit cu el. Nu noi, dar cineva din anturajul apropiat dumnealui i-a vorbit. El însuşi îşi exprimase nedumerirea față de situația din PL. În cadrul ședințelor de la partid, Dorin întotdeauna venea cu anumite întârzieri, se implica anevoios în fluxul evenimentelor pe care le dezbăteam, deseori era pus în situații ridicole. S-a văzut și în situații publice cum îl apostrofa unchiul pe nepot. Erau semnale jenante.

– Și el a fost de acord să preia conducerea partidului?

– Nu, dar pe 12 aprilie, noi nu aveam informația precisă, pentru că el se afla peste hotare, iar timpul nu mai avea răbdare. 

continuarea o găsiți aici