(20 de ani de Independență) Mihai Ghimpu: În RM nu contează legea, ci banul

„Noi am întârziat cu independenţa”

– Dle Ghimpu, e adevărat că, în noaptea puciului de la Moscova, toată lumea a fugit din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi aţi rămas numai dvs. cu Valeriu Matei?
– E sărbătoare şi n-aş vrea să abordez acest subiect, ca să nu reduc la tăcere importante persoane din acea vreme. Da, la şedinţa comună a Prezidiului Parlamentului şi a Guvernului, în timpul puciului, s-au întâmplat lucruri care au confirmat frica clasei noastre politice. Eu am propus să chemăm oamenii, ca să apărăm Guvernul, Parlamentul şi Televiziunea. În afară de Ion Ungureanu, nu m-a susţinut nimeni. „Eroii” ne-au ieşit în Piaţă numai după ce a învins Elţin. Din păcate, noi am întârziat cu independenţa. Ar fi trebuit să o votăm odată cu Ţările Baltice, dar nu atunci când imperiul se descompunea şi nu aveam încotro. Aşa că nu-i bine să ne declarăm mari eroi. O parte dintre deputaţii care au votat Declaraţia de Independenţă nici nu merită să se laude. Au făcut acest lucru pentru că altfel nu se mai putea. Să nu se supere pe mine, dar aşa este.

– Primul imn de stat al RM a fost „Deşteaptă-te, române!”, iar primul drapel – Tricolorul românesc. Se credea că mergem spre România, cum ne-am rătăcit?
– Imnul a fost adoptat odată cu Declaraţia de Independenţă şi este meritul lui Ion Hadârcă, care a spus deputaţilor că, odată ce suntem independenţi, trebuie să avem şi imn. Tot el a propus „Deşteaptă-te, române!”, care a fost votat pentru că majoritatea parlamentară habar nu avea ce înseamnă cântecul acesta. Există şi un banc: Vlad Darie, întrebat de unii deputaţi despre autorii imnului, le-a spus că versurile aparţin lui Gheorghe Ghimpu, iar muzica – lui Hadârcă. Şi aceia au votat. Pe urmă şi-au dat seama ce-au făcut şi au schimbat imnul. Tricolorul a fost arborat pe clădirea Preşedinţiei de către fratele meu, Gheorghe Ghimpu. După ce am votat Independenţa, ieşeam împreună cu Snegur, Hadârcă şi alţii. Atunci, fratele l-a rugat pe Snegur să-i permită să arboreze drapelul şi preşedintele a fost de acord. Snegur are şi lucruri bune – el pur şi simplu n-a putut să reziste presiunilor Rusiei. Nici nu pot să vă descriu cât de luminoasă, într-o secundă, a devenit faţa fratelui meu! Tricolorul înseamnă unitatea românilor şi Voronin, când îl sărută, habar nu are ce reprezintă acest steag. Dar Unirea nu era posibilă. Cei care conduceau statul nu doreau acest lucru, dar nici cetăţenii RM nu sunt gata pentru realizarea acestui ideal. Şi nu trebuie să forţăm lucrurile. Am votat Independenţa mai întâi de toate pentru a ne rupe de imperiul rus. Noi am fost şi sub imperiul rus ţarist, şi sovietic, iar acum suntem sub imperiul rus democratic. Acesta ne recunoaşte independenţa, dar ne-a ocupat o treime din ţară…

„Aderarea la CSI este moartea noastră”

– În acest context, cât de importantă este apartenenţa RM la CSI?
– Moscova a decis formarea CSI, pentru a-şi menţine sfera de influenţă în republicile ex-sovietice. Prin CSI, Rusia controlează aceste republici independente şi arată lumii că este un stat puternic. Dar noi am fost ocupaţi de ruşi şi nu ne lega nimic de CSI – nu poţi să rămâi în aceeaşi casă cu criminalul care ţi-a violat femeia. Snegur ne-a promis la început că nu va merge la Alma-Ata pentru a semna acordul de aderare la CSI, pe urmă ne-a spus că doar va asista la eveniment, dar s-a întors cu actul semnat. Asta ne este moartea noastră. Poate că Snegur a crezut că aşa e mai corect, dar timpul ne arată că a făcut un pas greşit. Dacă ne-am fi declarat independenţa împreună cu Ţările Baltice şi am fi renunţat la CSI, puteam deja să facem parte din UE. Cea mai mare influenţă Rusia o are în toate fostele republici sovietice după venirea lui Putin, dar pe atunci era o ţară slabă. Şi de la noi se cerea un pic de curaj.

– De ce sunteţi nemulţumit de privilegiile propuse de PLDM pentru semnatarii Declaraţiei de Independenţă, dacă şi dvs. faceţi parte din ei?
– Eu am fost în primele rânduri în Mişcarea de eliberare naţională. Ştiu fiecare cât a luptat şi ce a făcut. Repet, unii dintre semnatari erau împotriva independenţei, în special, cei din Interfront. Aceştia îşi doreau menţinerea URSS, dar au semnat de nevoie. Iar dacă aprobam legea propusă de PLDM, ar fi reieşit că interfrontiştii sunt mai eroi decât cei care au luptat în Transnistria. Este o problemă delicată, pe care trebuie s-o analizăm cu maximă atenţie.

„Mari patrioţi” au turnat la SIS?

– De ce aţi plecat din Frontul Popular, după ce aţi fost unul dintre liderii Mişcării de eliberare naţională?
– Reieşind din acţiunile fiecăruia dintre noi, eu mi-am creat un tablou despre acea perioadă. Am să mă abţin deocamdată să dau nume. Într-adevăr a existat o listă secretă cu persoanele pe care CC le recomanda pentru a face parte din Front. Şi altă listă, cu membrii mişcării. Moscova a creat fronturile şi le-a scăpat de sub control, dar printre noi au rămas oameni care, uneori, luau decizii contra noastră. Unul dintre aceştia se ducea seara, fără pic de ruşine sau frică, la SIS. Îmi spunea că are un prieten care-i oferă informaţii. Pe urmă mi-am dat seama că era invers – el ne turna. Alţii au venit cu ideea ca Frontul să-i susţină pe unii comunişti în alegeri…

– Aceşti oameni sunt cunoscuţi opiniei publice?
– Sigur! Au fost „mari patrioţi”. Cei care vor citi acest interviu vor înţelege ce am în vedere. Se încerca şi infiltrarea unor persoane necunoscute la conducerea mişcării. Marea curăţare s-a produs la congresul din 1992, când Mircea Druc a fost ales preşedinte al Frontului, iar Iurie Roşca – preşedinte executiv. După ce echipa lui Roşca ne-a înlăturat liderii marcanţi, au vrut să mă numească pe mine vicepreşedinte. Am refuzat, înţelegând că voiau să acopere cu mine gaura formată după eliminarea lui Lari, Vieru şi altora. I-am spus lui Druc că-i va veni şi lui rândul şi am plecat din Front. Degrabă a plecat şi Druc. Frontul a ajuns la ceea ce a ajuns şi ni l-a adus pe Voronin la putere.

– Printre cei înlăturaţi din Front de către Roşca a fost şi Gheorghe Ghimpu?
– Roşca mai n-a sărit la bătaie la el. Atunci eu l-am înhăţat şi i-am spus: „Dacă încă o dată ai să ridici măcar vocea la fratele meu, ai să ai treabă cu mine”. La prima Adunare Naţională, fratele n-a vorbit pentru că nu i-a permis Roşca, cel care insista ca numai scriitorii să ia cuvântul. Şi aici a fost o chestiune ascunsă, pe care am înţeles-o mai târziu. Trebuia promovată ideea că numai scriitorii vor limba română, dar nu şi poporul. Roşca nu l-a agreat niciodată pe fratele meu şi acum înţeleg de ce…

„I-am spus lui Medvedev că trebuie să-şi retragă armata”

– În interesul cui a fost distrus Frontul Popular?
– Clar că interesul în zona asta a fost şi rămâne al Moscovei. Când eram preşedinte, i-am spus dlui Narîşkin că Rusia trebuie să renunţe la acest interes, fiindcă, aşa cum ei şi-au dorit libertatea în lupta cu Imperiul Tătaro-mongol, trebuie să ne respecte şi libertatea noastră. Dacă apărătorii Rusiei sunt eroi, aşa sunt şi apărătorii RM şi ei nu trebuie numiţi fascişti. Rusia trebuie să se împace cu aceasta. Ei trebuie să ne atragă prin ştiinţa şi cultura lor excepţională, dar nu să ne ţină în genunchi.

– Aţi vorbit despre aceasta cu Dmitri Medvedev?
– Nu pot să spun chiar tot ce am discutat cu Medvedev. Am vorbit despre independenţa şi libertatea noastră şi i-am spus că trebuie să-şi retragă armata din RM. El mi-a recomandat să mă înţeleg cu Smirnov, deşi ştie că Smirnov nu hotărăşte nimic. Rusia spune că e pentru independenţa noastră, dar se înţelege cu Smirnov contra noastră. Nu Transnistria trebuie să fie parte a dialogului privind soluţionarea diferendului, ci Rusia. Numai ea trebuie să răspundă la întrebări. Cu Smirnov nu poţi să discuţi, că pe el nu-l recunoaşte nimeni. La o întâlnire cu ambasadorii, am spus că, de-aş fi preşedintele Rusiei, aş rezolva într-o lună problema Transnistriei.

„Dacă politicianul a furat o dată, nu se mai opreşte”

– Ultimul mare conflict din AIE a început după ce Vlad Filat a declarat că va stârpi mafia în RM. Ştiţi cum a apărut mafia în ţara noastră şi cine, la început, a deţinut controlul în afaceri?
– Cea mai mare mafie este cea comunistă, care a venit aici în 1940 şi a avut interesul să preia de la oameni averea şi să trăiască bine. „Mafia democratică” a apărut odată cu al doilea parlament, după 1994, când a fost recunoscută proprietatea privată. De atunci judecătorii, deputaţii, miniştrii lucrează pentru ca alţii, dar şi ei, să-şi facă avere. Primul lucru ilegal care s-a făcut la noi a fost privatizarea – toată lumea ştie de către cine şi cu sprijinul cui – a Hotelului „Seabeco”. Aşa a apărut şi corupţia în justiţie. Judecătorilor li s-a dat exemplul de sus – că se poate de furat. De atunci, în RM nu contează legea, ci banul. De unde avem noi miliardari? Fiţi atenţi, la noi cei mai bogaţi oameni sunt cei care au fost sau sunt în politică. Din păcate, declaraţia lui Filat este una de manipulare. Să nu uităm de cazul Ioniţă, despre care Filat ştia de mult.

– La ultimele alegeri, mulţi oameni afirmau că votează pentru unele partide din AIE, căci sunt conduse de oameni bogaţi, care n-au să mai fure de la stat, aşa ca predecesorii lor…
– Fiecare om de la sat are un câine. Dar omul o să ţină la casă un câine care mănâncă pui? Nu. Dacă un câine va mânca un pui, va căuta şi alţii. Aşa e şi în politică. Dacă politicianul a furat o dată, nu se mai opreşte. Trebuie să alegi omul corect şi cinstit. Eu sunt mândru că am avut această educaţie şi mulţumesc părinţilor şi fraţilor mei că m-au învăţat să nu bag mâna în buzunarul statului. Situaţia nu se va schimba, atâta timp cât cetăţenii noştri vor vota, reieşind dintr-un kilogram de orez sau din 100 lei. Cei săraci îi votează pe cei bogaţi, dar cine se întreabă: cum şi-au acumulat averea aleşii? Dar dacă alegătorul la care vii cu orezul se va revolta că nu eşti cinstit şi îl cumperi, nu te va mai vota. Astfel se va renunţa la această practică.

„La noi nu se fac bani fără încălcări de lege”

– Când credeţi că va fi schimbat art. 13 din Constituţie?
– Dacă unii mai spun că limba ne e moldovenească, e de râsul, nu al găinilor, ci al cocoşilor. De ce un elev spune că limba e română, dar un politician o numeşte moldovenească? N-am reuşit să schimbăm Constituţia, pentru că nu ne ajung voturi. Din păcate, n-am putut nici să condamnăm crimele comunismului… La noi politica se face în funcţie de votul pe care vrei să-l obţii. Dacă Ghimpu e cu limba română, ceilalţi caută să spună altceva electoratului, ca să ia voturi din altă parte. Adoptarea noii Constituţii, propusă de mine, ne-ar fi ajutat să rezolvăm problemele astea, dar şi cele legate de mafie. Toţi cei corupţi trebuie eliberaţi imediat din funcţii, ceea ce nu ne prea permite Constituţia actuală.

– După ce, acum 20 de ani, Moldova s-a ridicat contra comunismului, de ce astăzi avem circa 40% de alegători comunişti?
– Deoarece cei care ne-au condus ţara nu s-au ocupat de promovarea reformelor şi a valorilor democratice, pentru ca lumea să poată simţi diferenţa. Toţi demnitarii noştri s-au ocupat de interese personale, de business, de frica faţă de Moscova. Iar pe alegător, când e sărac, nu-l interesează valorile naţionale, nici cele europene. Nepromovarea reformelor menţine RM aproape de Rusia. Sunt două interese mari la noi: interesul de afaceri şi cel al Rusei în zonă. O mare putere dirijează o ţară prin oamenii care fac afaceri, care se lasă mai uşor manipulaţi. Pentru că la noi nu se fac bani fără încălcări de lege. Situaţia actuală din RM este iarăşi atât de şubredă, încât noi, PL, nu mai vrem să fim părtaşi la compromiterea programului nostru de guvernare. Oamenii pierd din nou încrederea în democraţi – se repetă situaţia din 2001. De aceea, degrabă, vom hotărî încotro şi cum mergem. Dacă nu se va schimba nimic, vom trage linia, fiindcă compromiterea AIE înseamnă şi compromiterea PL. Nu acceptăm ca democraţia să se folosească pentru acumularea averii. O Alianţă folosită de cineva în interesele sale nu ne mai interesează. Politica noastră de a menţine AIE, prin tot felul de compromisuri, a eşuat. Gata, s-a terminat!

„Dacă cineva nu vrea cu noi, să se ducă la Voronin”

– În ce relaţii sunteţi cu vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc?
– Când cineva nu-i găseşte nicio vină lui Ghimpu, îl pune în buzunarul lui Plahotniuc. Dacă AIE se va destrăma, voi deschide multe paranteze, ca să se înţeleagă cine şi în buzunarul cui stă. Eu am stat în picioare 24 de ani. La ce-mi trebuie acum, la sfârşitul vieţii mele – şi politice şi fizice -, să mă vând cuiva?

– Dacă Marian Lupu era ales şef al statului, dvs. aveaţi să conduceţi iarăşi parlamentul. Aveaţi la început vreo garanţie de la unii comunişti că-l vor alege pe Lupu?
– Noi am constituit AIE cu gândul că vom găsi voturi în fracţiunea comunistă. Însă timpul ne arată că problema nu este numai alegerea lui Lupu în fruntea statului, dar şi a lui Ghimpu – în fruntea parlamentului. Am mers atunci la compromis, ca să salvăm AIE. La fel am procedat în cadrul negocierilor de formare a Alianţei, când propuneam ca una dintre cele trei structuri importante: Procuratura, MAI sau CCCEC să revină PL. Şi am cedat, pentru ca la urmă să ajungem în situaţia de faţă…

– În ultimul timp, se observă o apropiere evidentă între PLDM şi PCRM. Mass-media comuniste critică deja doar PL şi PD, tolerându-i pe liberal-democraţi. Dacă Vlad Filat va fi ales preşedinte şi cu voturile comuniştilor, cum veţi proceda dvs.?
– PL nu va susţine nicio acţiune care ar destrăma AIE. Avem acordul semnat, trebuie să-l îndeplinim. Situaţia de după alegerile locale ne trezeşte mari semne de îngrijorare, dar dacă cineva nu vrea cu noi, să se ducă la Voronin. E problema lui. Acordul propus de noi pentru partajarea funcţiilor de preşedinţi de raioane prevedea ca 14 raioane să revină PLDM, opt – PD şi patru – PL. Filat a refuzat să-l semneze. În consecinţă, PD are cu două funcţii mai puţin, PL are doar un raion, pe când PLDM a obţinut 15 fotolii, adică cu un preşedinte mai mult, comuniştii – cu şase mai mult. Ceea ce trebuia să revină PL şi PD, s-a dus la comunişti. Asta a vrut Filat? Dacă aşa s-a produs, înseamnă că aşa a vrut. Înseamnă că s-a înţeles dincolo, cu comuniştii. Noi vom rămâne pe poziţia noastră – că cea mai mare mafie este cea comunistă.

„Decât Filat preşedinte, mai bine anticipate”

– În situaţia creată, PL va opta pentru alte anticipate?
– Nu, eu îmi doresc stabilitate politică, reforme, ca să schimbăm viaţa oamenilor. Dar decât Filat preşedinte, mai bine anticipate. Trebuie să respectăm Acordul de constituire a AIE. Numai dacă Filat se vrea preşedinte şi se înţelege cu Lupu să-şi schimbe funcţiile, atunci e o altă poveste. Fără Alianţă, Filat n-ar fi ajuns premier. Dacă compromitem AIE, rezultă că nu ne mai interesează cetăţenii, ceea ce înseamnă că suntem, mai diplomatic vorbind, nişte insecte. Şi oamenii noştri n-o să mai creadă niciodată în valorile democratice.

– Supărându-l pe Filat, îl veţi face să spună alegătorilor săi că voi l-aţi împins spre comunişti.
– O să ne gândim, o să discutăm, dar n-o să tolerăm o astfel de alianţă. Dacă el vrea cu comuniştii, să se ducă, dar nici aşa nu se mai poate. Am tăcut foarte multe lucruri cât am fost preşedinte. Şi am să le tac, căci nu vreau ca AIE să se destrame. Când am să mă conving că nu mai avem Alianţă, atunci o să vorbim. Suntem la răscruce şi vine toamna, când se numără bobocii.

– Cum să înţelegem faptul că organele de drept, controlate de actuala guvernare, clasează toate dosarele penale deschise contra demnitarilor comunişti?
– Asta mă deranjează şi pe mine, şi pe majoritatea cetăţenilor. Dacă am fi avut stabilitate politică, n-ar fi fost aşa. Încâlciţi prin atâtea declaraţii şi manevre, toţi stau şi aşteaptă ce o să fie până la capăt: rămâne AIE sau vin comuniştii, care ar putea să le pună laţul în gât procurorilor şi judecătorilor care i-ar condamna. Aici nu banul îşi joacă rolul, ci frica, frica de revenirea lui Voronin.

„Nu poate exista un stat bazat pe minciuni”

– Scopul primordial al AIE este integrarea europeană. Cât de sigur este, după dvs., viitorul UE în contextul crizelor din Grecia, Portugalia şi alte state membre?
– Integrarea europeană înseamnă ca RM să activeze în baza standardelor şi valorilor democratice. Asta e cel mai important. Să avem o clasă politică care nu fură, să avem judecători, procurori şi poliţişti care activează în baza legii, dar nu în baza funcţiilor pe care le deţin, să avem o lege europeană cu privire la salarizare şi pensionare. Ca să nu primească demnitarii, după practica sovietică, pensii mai mari decât oamenii simpli, care muncesc în condiţii mai grele. Democraţia nu înseamnă asta. Da, nici eu nu vreau să mănânc carne sau brânză de la holdinguri, dar de la vacile noastre, nici să mănânc miei din oi crescute în trei luni de zile. Dar a susţine un stat să devină membru al UE nu înseamnă să-i încalci specificul, natura, ca să nu-şi poată apăra producătorul autohton. De altfel, acesta e un nou imperiu. Pentru noi nu e atât de important statutul de membru al UE, cât umbrela politică europeană. Cred că, între timp, şi Europa îşi va modifica unele standarde, în interesul cetăţenilor săi.

– Spuneaţi că politicienii noştri mint pentru a fi aleşi, dar aceasta este o regulă a jocului. De ce nu minte şi PL, în interesul ţării?
– Mulţi nu votează cu noi deoarece alţii îi amăgesc că vrem unire cu România. Dar eu nu vreau să manipulez oamenii, nu pot să-mi calc în picioare principiile şi să spun, de exemplu, că limba noastră e moldovenească de dragul unor voturi. Fiindcă e o minciună. Cunosc oameni conştienţi că vorbim româna, dar care spun alegătorilor poveşti – doar pentru a fi aleşi. Dacă aş minţi şi eu, cu ce am schimba lucrurile? Nu poate exista un stat bazat pe minciuni. Cum să ne integrăm ca naţiune moldovenească în Europa, unde prevalează ştiinţa, adevărul istoric, valorile democratice? Dacă vom hrăni electoratul cu minciuni, acestea într-o bună zi o să explodeze. Să nu procedăm ca unii preşedinţi ai RM, care, fiind în fruntea statului, spuneau că limba noastră e moldovenească, pe urmă – că-s două limbi asemănătoare, mai târziu – că-s identice, iar acum recunosc că limba noastră e româna.

– Arătaţi-mi o primă persoană în statul RM de la ’90 încoace, care a luptat exclusiv pentru interesele poporului.
– Cred că am să mă abţin…

Întrebarea lui Mihai Ghimpu pentru predecesorul şi succesorul său Marian Lupu:
În cazul în care liberal-democraţii continuă discuţiile cu comuniştii în privinţa alegerii preşedintelui RM, e posibilă demararea unor noi negocieri PD-PCRM?