28 IUNIE 1940 – Nu avem dreptul la uitare. Cronologia CRIMELOR COMUNISTE din Basarabia în timpul primei ocupaţii sovietice

Timpul.md28 iunie 2020

0 63

CRONOLOGIA CRIMELOR COMUNISTE DIN BASARABIA ÎN TIMPUL PRIMEI OCUPAŢII SOVIETICE

Data	Evenimentul
1939, 23 august	Se semnează Pactul germano–sovietic prin care se hotărăşte că Basarabia intră în sfera exclusivă a URSS.
1940, 30 martie	Discursul preşedintelui Consiliului Comisarilor Poporului al URSS V.Molotov prin care se afirmă că URSS n-a renunţat la Basarabia, dar că nu a recurs la război pentru a o avea.
1940, 23– 26 iunie	Comisarul poporului pentru Afacerile Externe ale URSS V.Molotov îl informează pe ambasadorul german la Moscova, contele Friedrich Werner von der Schulenberg, despre intenţia guvernului sovietic de a cere României cedarea Basarabiei şi nordului Bucovinei și de a recurge la forţă dacă guvernul român nu se declară imediat de acord cu aceste cedări teritoriale.
1940, 23 iunie	Un număr de circa 23 de avioane sovietice depăşesc frontiera României şi pătrund până deasupra oraşului Chişinău. Această activitate aeriană depăşeşte cadrul recunoaşterii din zilele precedente şi constituie o agresiune aeriană asupra României.
1940, 26 iunie	Comisarul poporului pentru Afacerile Externe ale URSS V.Molotov înmânează ministrului României la Moscova Gh.Davidescu, nota ultimativă a guvernului sovietic, prin care cere cedarea imediată a teritoriilor româneşti de la Est de Prut, conform unei hărţi anexate.
1940, 27 iunie, ora 17.00	La Bucureşti are loc o întrevedere între regele Carol al II-lea şi ambasadorul Reich-ului german Killinger. Întrebat ce atitudine va avea guvernul roman faţă de ultimatumul sovietic, regele Carol al II-lea s-a pronunţat hotărât că Armata Română poate să opună rezistenţă URSS-ului cu condiţia ca Germania să împiedice ca Ungaria şi Bulgaria să atace pe la spate România.
1940, 27 iunie	Guvernul sovietic cere evacuarea teritoriilor revendicate în decurs de patru zile începând cu 28 iunie, ora 14.00 (ora Moscovei).
1940, 27 iunie	Guvernul roman declară că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea decurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede nevoit să satisfacă condiţiile de evacuare specifice în răspunsul sovietic”.
1940, 28 iunie	Armata Roşie a ocupat oraşele Chişinău, Cernăuţi şi Cetatea Albă.
1940, 28 iunie	Autorităţile comuniste încep arestările în masă a funcţionarilor ce au activat în timpul administraţiei româneşti şi au rămas pe teritoriu ocupat.
1940, 28 iunie–3 iulie	În timp ce se retrageau mulţi militari români au fost reţinuţi şi dezarmaţi de sovietici.
1940, 30 iunie	Apare primul număr al ziarului „Basarabia sovietică” în limbile română şi rusă.
1940, 28 iunie–3 iulie	Mii de basarabeni se refugiază în România de frica ocupantului sovietic.
1940 28 iunie–1 iulie	Administraţia sovietică a ordonat deposedarea de bunuri a Capelelor de pe lângă Palatul Mitropolitan, Facultăţii de Teologie, Seminarului Teologic, Liceului Eparhial de Fete, Liceului „B.Petricescu-Haşdeu”, Liceului „A.Russo”, Şcoalii Normale de Băieţi, Liceului „Regina Maria”, Facultăţii de Agronomie, Liceului Militar „Regele Ferdinand”, Azilului de Bătrâni „Sfântul Alexandru”, Penitenciarului Central, Şcolii Naţionale de Viticultură, Azilului „Cavalji”, Spitalului „Costiujeni”, Casei copilului, Ospătăriei Săracilor din Piaţa Nouă, 20, celor trei biserici militare şi Bisericii greceşti.
1940, iunie–august	Autorităţile sovietice au arestat toţi foştii deputaţi din Sfatul Ţării care au rămas pe teritoriile ocupate.
1940, 3 iulie, ora 14.00	La ora 14.00 autorităţile sovietice au închis punctele de trecere de la noua frontieră sovieto–română.
1940, 3 iulie	Preşedinţia Consiliului de Coroană a declarat această ziua de 3 iulie – Zi de Doliu în România.La ora 13.00 toată populaţia României a păstrat un minut de reculegere. Circulaţia a fost complet suspendată în întreaga ţară la aceeaşi oră pentru un minut.
1940, 3 iulie	Printr-o hotărâre a CC a PC(b) din URSS au fost formate comitete judeţene, de voloste şi orăşeneşti ale Partidului Comunist din Basarabia.
1940, 9 iulie	Conform hotărârii CCP din URSS pe teritoriile româneşti ocupate au început a activa tribunalele militare care urmau să examineze „crimele contarevoluţionare şi de banditism”. În acest mod, autorităţile de la Kremlin legalizează fabricarea dosarelor politice a locuitorilor de pe teritoriile româneşti ocupate şi judecarea lor de-jure conform legislaţiei RASSM–stat fantomă creat cu scopul sovietizării Basarabiei, dar de-facto conform legislaţiei sovietice.
1940, 10 iulie	Organele de stat sovietice şi conducerea PCUS au anunţat oficial intenţia de unire a teritoriului Basarabiei cu cel al RASSM.
1940, 10 iulie	În scopul arestării operative a funcţionarilor administraţiei româneşti rămaşi în Basarabia conducerea sovietică de la Kremlin a decis suplimentarea trupelor NKVD-iste şi majorarea numărului unităţilor militare de escortă pe teritoriul Basarabiei.
1940, iulie	Liderii de la Kremlin au creat la Chişinău o comisie ce avea menirea să recruteze tineri la munci forţate în raioanele estice şi nordice ale URSS.
1940, iulie	La indicaţia NKVD-ului de la Moscova ofiţerii din Armata Albgardistă şi Ţaristă au fost obligaţi să se prezinte la secţiile locale de miliţie, iar în timpul nopţii au fost arestaţi.
1940, august	URSS mobilizează demonstrativ trupe la hotarul cu România, înaintea dictatului de la Viena.
1940, 1 august	În conformitate cu legislaţia URSS, veniturile angajaţilor sunt impozitate conform legislaţiei sovietice.
1940, 2 august	Conform scenariului Kremlinului în baza a şase judeţe româneşti şi şase raioane ale RSS Ucrainene se constituie o nouă republică unională–Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Preşedinte a fost numit T.Konstantinov.
1940, 8 august	Autorităţile sovietice au creat NKVD-ul local–organ de teroare şi represiune. Conducerea acestuia i-a fost încredinţată maiorului de securitate sovietic Nicolai Sazykin.
1940, 9 august	Conducerea sovietică solicită a fi recrutaţi 20000 muncitori pentru industria grea şi extractivă unională.
1940, 14 august	Conform directivei Moscovei Comitetul regional al Partidului Comunist (bolşevic) din RASSM i s-a conferit statutul de Partid Comunist al RSSM. Prim-secretar a fost numit docilul Kremlinului P.Borodin, rus de naţionalitate.
1940, 15 august	Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a emis decretul „Cu privire la restabilirea pe teritoriul Basarabiei a legislaţiei sovieticere referitoare la naţionalizarea pământuilui”. Conform acestuia, tot pământul şi subsolul, pădurile şi apele au trecut în posesia statului.
1940, 15 august	Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a emis decretul „Cu privire la naţionalizarea băncilor, întreprinderilor industriale şi a căilor de comunicaţii din Basarabia”.
1940, 28 august	Conducerea sovietică continuă politica de depopulare a teritoriului românesc ocupat dintre Nistru şi Prut solicitând a fi recrutaţi încă 21000 muncitori la munci forţate în industria grea unională.
1940, 1 septembrie	Leul românesc e scos din circulaţie şi substituit cu rubla sovietică.
1940, 10 septembrie	În conformitate cu hotărârea CCP din URSS nr. 1667 oraşul Chişinău a fost trecut în categoria oraşelor cu regim special de gradul II, în care nu aveau dreptul să locuiască persoanele condamnate penal în baza articolelor din Codul Penal al RSSU: 58–crime contrarevoluţionare; 59-3–banditism; 74–acte de huliganism din partea indivizilor cu două condamnări; 107–speculă; 193-24–spionaj (Codul Penal al RSS Ucrainene a fost în vigoare pe teritoriul RSSM până în anul 1961).
1940, 13 septembrie	CC al PC(b) din URSS şi CCP al URSS au adoptat rezoluţia despre cotele maxime ale unei gospodării ţărăneşti în teritoriile româneşti de la Est de Prut. Conform acesteea cota maximă în judeţele de Sud era de 20 ha, iar în cele din judeţele de la Nord 10 ha, în două raioane ale fostului judeţ Hotin (Briceni şi Lipcani)–7 ha. Drept consecinţă au fost distruse vii şi livezi particulare, iar 2765 ha de vii şi 2414 ha de livezi au fost luate cu forţa de la 1433 ţărani înstăriţi.
1940, 13 septembrie	Conform ordinului Moscovei s-a început confiscarea cărţilor bisericeşti şi distrugerea sectelor religioase.
1940, 14 seprembrie	Preşedintele Comisiei Mixte G.Malandin, rerezentantul URSS şi Gerol Sănătescu, reprezentantul României semnează Procesul verbal nr. 6 în care stabileşte linia de frontieră între România şi URSS în Bucovina.
1940, 24 septembrie	În conformitate cu hotărârea CCP din URSS Instituţia Asigurării de Stat era obligată ca în decursul anilor 1940–1941 să evalueze costul construcţiilor aflate în proprietatea locuitorilor din localităţile rurale, adică a gospodăriilor ţărăneşti.
1940, octombrie, prima duminică	Un grup de tineri de la Liceul „V.Lupu” şi ai Şcolii de Fete „Doamna Maria” din Orhei au constituit organizaţia antisovietică “Majadahonda”.
1940, 3 octombrie	CCP al URSS a aprobat Legea „Cu privire la paşaportizarea populaţiei Basarabiei”. Pe baza acesteea în perioada 1 noiembrie 1940–1 ianuarie 1941 au fost eliberate paşapoarte sovietice locuitorilor din oraşe, orăşele, centre raionale, localităţi unde erau SMT-uri, în localităţile de frontieră, muncitorilor din construcţii, transport feroviar şi sovhozuri.
1940, 5 octombrie	Autorităţile de la Kremlin au decis organizarea alegerilor în Sovietul Suprem de la Chişinău.
1940, 7 octombrie	Guvernul sovietic a informat oficial guvernul roman că evacuarea persoanelor solicitate de Statul Român s-a încheiat la 27 septembrie şi că se evacuaseră în total 13750 de persoane.
1940, 18 octombrie	Biroul Politic al PC(b) al URSS a decis divizarea celor şase judeţe ale Basarabiei incluse în componenţa RSSM în 52 raioane.
1940, 28 octombrie	Organele locale de partid au gestionat organizarea colhozurilor în fostele colonii germane, în judeţul Cahul–şapte, iar în judeţul Tighina–şase colhozuri.
1940, 4 noiembrie	La Kremlin este semnat Desretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS „Cu privire la stabilirea graniţei între RSSU şi RSSM”.
1940, 11 noiembrie	Hotărârea CCP din URSS „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc în raioanele noi ale RSSM (Basarabia) de la alfabetul latin la cel rus”.
1940, 14 noiembrie	Reprezentanţii PC(b)M au coordonat strămutarea colhoznicilor din raioanele de peste Nistru în judeţele Cahul şi Tighina. În scurt timp au fost strămutate 102 familii din raionul Grigoriopol şi 96 familii din raionul Camenca.
1940, 14 decembrie	Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a impus folosirea codurilor penal, civil, de procedură penală, civilă, codul muncii şi codul familiei al RSS Ucrainene pe teritoriile româneşti de la Est de Prut.
1940, noiembrie	Conducerea sovietică a transformat Mănăstirea Frumoasa din Orhei în casă de odihnă, mănăstirea Suruceni din judeţul Orhei a fost transformată în spital, mănăstirea Hârjauca din judeţul Chişinău a devenit spital republican, mănăstirea Curchi a fost transformată în spital pentru bolnavii de tuberculoză, iar mănăstirea Hârbobăţ a fost reorganizată în azil pentru copii orfani.
1940, 2 decembrie	Prezidiumul Sovietului Suprem al URSS a investit judecătoria principală a fostei RASSM cu dreptul de a funcţiona ca Judecătorie Supremă a RSSM.
1940, 4 decembrie	Comisariatul român pentru refugiaţi a înregistrat 220500 de refugiaţi din teritoriile româneşti ocupate de sovietici.
1940, 21 decembrie	Organele de partid de la Chişinău au recunoscut, că din cele 315688 tone de cereale aduse la punctele periferice greu accesibile pentru transport 65000 tone se păstrau în grămezi, dintre acestea 50500 tone aflându-se sub cerul liber.
1940, 29 decembrie	Autorităţile sovietice au ordonat închiderea Bisericii „Al.Nevskii” din Chişinău.
1941, 12 ianuarie	Administraţia sovietică a organizat primele alegeri în Sovietul Suprem de la Chişinău.
1941, 15 ianuarie	Conducerea sovietică a decis închiderea bisericii ortodoxe de pe lângă Spitalul „Costiujeni”, biserica „Sfântul Nicolae” din Chişinău şi biserica de pe lângă închisoarea din Bălţi.
1941, 10 februarie	În scopul legiferării ocupaţiei sovietice a teritoriilor româneşti de la Est de Prut, conducerea de la Kremlin a promovat Constituţia RSSM, care era o copie adaptată a Constituţiei sovietice.
1941, 13 februarie	Autorităţile sovietice au decis închiderea Sinagogii Mari din Nisporeni şi a Sinagogii nr. 6 din Tighina.
1940, 8 martie	Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a aprobat decretul „Cu privire la cetăţenia locuitorilor Basarabiei şi Bucovinei de Nord”.
1941, 10 martie	La indicaţia organelor NKVD-ului din Moscova a fost organizată o Consfătiure a intelectualilor la care s-au discutat multiple probleme lingvistice. Drept consecinţă a început operaţia de arestare în masă a acestora.
1941, 18 martie	Autorităţile sovietice au confiscat inventarul Mănăstirii Căpriana.
1941, martie	La indicaţia autorităţilor sovietice este vandalizat o parte din inventarul mănăstirii Frumoasa.
1941, 25 martie	În conformitate cu politica antireligioasă promovată de comunişti a fost închisă Mănăstirea Condriţa.
1941, 12 aprilie	Conform deciziei autorităţilor comuniste a fost închisă Sinagoga „Averbuh” din Soroca.
1941, 12 aprilie	Administraţia sovietică a stabilit închiderea Bisericii greceşti din Chişinău.
1941, 25 aprilie	La indicaţia Kremlinului este creată şi impusă pe teritoriuile româneşti ocupate instituţia împuterniciţilor CC al PC(b) din URSS şi ai CCP din URSS pentru RSSM.
1941, 29 aprilie	La indicaţia autorităţilor comuniste a fost închisă Biserica „Bunavestire” din Chişinău.
1941, 7 mai	Autorităţile sovietice îl numesc pe S.Goglidze împuternicit al CC al PC(b) din URSS şi CCP din URSS pentru RSSM.
1941, 11 iunie	Ostaşii sovietici în mod organizat au confiscat toate aparatele de radio din familiile basarabenilor. Începând cu 11 iunie postul de radio din Bulgaria transmitea periodic că „în Basarabia se pregătesc acţiuni de masă” (se refereau la deportări).
1941, 13 iunie	24345 de băştinaşi au fost declaraţi de către regimul sovietic de ocupaţie „categorii speciale de criminali” şi au fost deportaţi în Gulag.
1941, 20 iunie–5 iulie	Autorităţile sovietice organizează un nou val de arestări a persoanelor suspectate de neloialitate faţă de puterea sovietică şi care ar putea conlucra cu administraţia românească–se apropia linia frontului.
1941, 22 iunie	Trupele române, sub comanda generalului Ion Antonescu, trec Prutul pentru a elibera teritoriul basarabean de sub ocupaţia sovietică.
1941, 24 iunie	Special convocatul Tribunalul militar regional din Odesa a condamnat la moarte persoanele arestate şi învinuite de trădare de Patrie. Persoanele condamnate au fost executate în aceeaşi zi.
1941, 22–26 iulie	Autorităţile româneşti se reinstaurează la Chişinău.
1941, iulie	La retragerea sovieticilor într-o pivniţă de la Sculeni au fost găsite cinci cadavre: patru de bărbaţi şi unul de femeie. La toate victimele, originare din judeţul Bălţi, le-au fost legate mâinile la spate după care au fost strangulate.
1941, iulie	Pierderile armatei române în timpul eliberării teritoriilor româneşti de la Est de Prut până la 31 iulie s-au cifrat la 24396 militari (5011 morţi, 14898 răniţi, 4487 dispăruţi) ceea ce constituie câte 610 ostaşi zilnic timp de 40 de zile.
1941, septembrie	În beciul sediului NKVD-ului din strada Viilor 97 (or. Chişinău) au fost descoperite 87 de cadavre dintre care 15 într-o groapă comună, având mâinile şi picioarele legate.
1941, septembrie	Autorităţile române au stabilit că în subsolurile Palatului Metropolitan din Chişinău fuseseră amenajate celule individuale pentru basarabenii arestaţi şi învinuiţi de „naţionalism” unde arestaţii erau torturaţi cu curentul electric.
1941, septembrie	În curtea Consulatului Italian, unde NKVD-ul îşi stabilise unul din sedii, au fost dezgropate 80 de cadavre, majoritatea rămase neidentificate deoarece fuseseră mutilate, ulterior fuseseră tratate cu var nestins şi cu acizi. După resturile îmbrăcămintei s-a dedus că victime erau unii preoţi, studenţi şi elevi.