Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur a intrat într-o fază decisivă și extrem de tensionată, devenind unul dintre cele mai sensibile dosare politice ale începutului de an. În timp ce instituțiile europene încearcă să obțină sprijinul necesar pentru finalizarea negocierilor, fermierii din mai multe state membre ies în stradă, avertizând că acordul riscă să lovească direct în agricultura europeană.
Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, semnarea acordului ar putea avea loc chiar pe 12 ianuarie, în pofida opoziției ferme din partea mai multor guverne și a protestelor anunțate pentru 8 și 9 ianuarie, care includ blocarea unor autostrăzi și puncte strategice. Nemulțumirile agricultorilor au escaladat rapid, transformând dosarul Mercosur într-o problemă politică majoră la nivelul UE.
În acest context, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre s-au reunit pe 7 ianuarie, la Bruxelles, într-o ședință specială de criză. Discuțiile s-au concentrat pe identificarea unor garanții suplimentare pentru protejarea fermierilor europeni, în lipsa cărora acordul riscă să fie blocat în Consiliul UE. Oficial, pe agendă figurează și alte subiecte, precum viitorul Politicii Agricole Comune, însă legătura directă cu Mercosur este evidentă.
Fermierii din Franța, Germania și alte state membre avertizează că produsele agricole importate din America de Sud, obținute la costuri mult mai mici și în condiții diferite de mediu și bunăstare animală, pot destabiliza grav piața internă a Uniunii. Aceștia susțin că deschiderea pieței fără protecții solide ar putea duce la falimente în lanț și la pierderea competitivității agriculturii europene.
Din perspectiva Comisiei Europene, acordul cu Mercosur, bloc care reunește Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, este considerat strategic, cu beneficii economice importante pentru industrie și exporturi. Sectorul agricol rămâne însă cel mai vulnerabil punct al negocierilor, iar opoziția politică este departe de a fi depășită.
Pentru a obține majoritatea calificată în Consiliul UE, executivul comunitar încearcă să introducă clauze de protecție, mecanisme de salvgardare și controale mai stricte pentru importurile agricole. Franța, Polonia și Ungaria și-au exprimat deja rezervele, în timp ce poziția Italiei este considerată decisivă. Surse europene indică presiuni intense asupra guvernului condus de Giorgia Meloni, o eventuală schimbare de poziție a Romei putând înclina balanța în favoarea acordului.
Pe fondul protestelor din decembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus avansarea unor plăți și majorarea bugetului Politicii Agricole Comune după 2028. Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a anunțat că bugetul pentru agricultură și dezvoltare rurală ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de euro, cu circa 13 miliarde mai mult decât în actuala perioadă de programare.
În paralel, comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, a anunțat reducerea tarifelor pentru îngrășămintele azotate, măsură menită să atenueze impactul Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon, care va fi aplicat integral din 2026. De asemenea, Comisia pregătește un plan de acțiune pentru îngrășăminte, destinat asigurării accesului la produse mai ieftine și menținerii producției europene.
Pe linia protecției pieței interne, comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, a anunțat înăsprirea controalelor privind respectarea standardelor alimentare pentru importurile din țări terțe. Franța merge și mai departe, anunțând intenția de a interzice importurile de produse care conțin reziduuri ale pesticidelor interzise în UE.
Noile angajamente financiare par să modifice echilibrul politic. Italia ar putea să își relaxeze opoziția, Germania și-a reconfirmat sprijinul pentru ratificarea rapidă a acordului, iar susținătorii Mercosur mizează pe faptul că pachetul de garanții și bani va calma tensiunile din sectorul agricol. Pentru fermieri însă, temerile rămân, iar protestele continuă să pună presiune pe Bruxelles într-un moment decisiv pentru viitorul politicii comerciale europene.
