O mâncare bună evidenţiază aspectele complexe ale unui vin şi invers. Nu se pune problema de a-şi completa reciproc neajunsurile, ci de a-şi potenţa şi evidenţia în mod reciproc calităţile.

Un vin neechilibrat, de o calitate mai slabă nu poate fi „trecut cu vederea”, chiar dacă este asociat cu o mâncare spectaculoasă, deosebită. O combinaţie de succes se obține atunci când vinul evidenţiază un aspect al mâncării, iar mâncarea subliniază o calitate a vinului.

Metoda de gătit şi vinul potrivit

Modalitatea în care mâncarea este pregătită şi gătită îi dă savoarea, gustul, textura şi culoarea finală. Iar principiul general de asociere a vinurilor cu mâncarea în funcţie de tehnica de preparare a acesteia este următorul: o metodă uşoară de gătit (prepararea la abur, spre exemplu), care să păstreze cât mai mult calităţile iniţiale ale alimentului cere un vin uşor, fructat, cu aciditate scăzută. În schimb, cu cât metoda începe să se complice şi să îmbogăţească toate aspectele mâncării, cu atât şi vinul asociat trebuie să fie mai greu, mai bogat în taninuri.

Gustul, consistenţa, textura alimentelor şi asocierea de vin

Mâncărurile mai acide cer, la rândul lor, vinuri acide, fructate, aromate, demiseci.

Mâncărurile acre se asociază de regulă cu vinurile albe, fructate, uşoare, seci sau demiseci.

Preparatele afumate merg cu vinurile albe fructate sau cu vinuri roşii, condimentate.

Mâncărurile grase se asociază în general cu vinurile roşii seci, cu arome tari, bogate.

Preparatele pe bază de peşte se combină cu vinurile albe, cu o aromă tare, seci sau demiseci.

Deserturile dulci se combină cu vinuri la fel de dulci sau mai dulci.

Preparatele sărate se asociază bine cu vinurile albe dulci sau cu vinuri roşii cu conținut mai scăzut de taninuri.

Asocierea mâncărurilor cu vinurile

Mulţi se întreabă dacă există reguli de asociere a mâncărurilor cu vinurile. Evident că există, răspunsul este afirmativ şi ţine foarte mult de „chimia” vinului şi a mâncării. Acrul şi amarul se potenţează reciproc. Dulcele modifică gustul sărat, precum şi aciditatea sau gustul amar. Vinurile dulci se asociază, de regulă, cu mâncărurile sărate. În schimb, gustul amărui şi aciditatea unui vin roşu, taninic vor da peştelui sau brânzei topite un gust uşor metalic. Însă, conform zicalei, „gusturile nu se discută”, orice asociere pur subiectivă poate fi acceptată ca regulă… cel puţin a casei.

Recomandări generale de servire a vinurilor în timpul mesei

Vinurile reci se servesc înainte de vinurile băute la temperatura camerei.
Vinurile albe se servesc, de regulă, înaintea vinurilor roşii.
Vinurile se servesc în ordine cronologică: mai întâi cele mai tinere, urmate de cele mai vechi şi mai complexe.
Vinurile mai uşoare se servesc înaintea celor mai grele.

Reguli generale de asociere a vinurilor cu mâncarea

Gusturile opuse se atrag: un vin dulce, spre exemplu, poate echilibra o mâncare acidă, acră, ori sărata.
Primăvara, vara şi toamna se beau vinuri mai uşoare, albe şi roze tinere. Iarna se beau vinuri mai vechi, mai corpolente, de regulă, roşii.
Asociază aromele mâncărurilor cu cele ale vinurilor: aromele ierboase ale Sauvignon Blancului merg foarte bine cu legumele; Chardonnay-ul cu aromă de stejar se combină foarte bine cu peştele.

Găteşte cu vinul pe care îl serveşti la masă sau bea acelaşi vin folosit la prepararea mâncării.

Ţine cont de modul de pregătire şi gătit al mâncărurilor.

Mâncărurile care se asortează mai greu cu vinurile sunt brânzeturile, ciocolata, murăturile, iar acestea se combină de obicei cu vinurile locale.

Există anumite tipuri de vin care se pot asocia cu aproape orice fel de mâncare, aşa cum există anumite mâncăruri care merg cu aproape orice fel de vin – friptura de pui.

Vinurile albe şi roze demidulci şi demiseci se servesc la deserturile dulci, ficat gras sau pateuri.

Asociază vinul nu doar cu mâncarea, ci şi cu evenimentul sau locul: cina romantică, masa în familie, serbarea zilei de naştere, picnic, Paşte, Crăciun etc.

La antreuri se pot servi vinuri albe, seci, uşoare, tinere.

La supe, ciorbe, borşuri nu se recomandă consumul de vin.

Vinurile spumante brute sau seci, albe şi roze, se servesc la începutul mesei, odată cu aperitivele.

La cafea se servesc vinuri vechi distilate-coniac.

Vinurile spumante albe şi roze, demidulci sau dulci se servesc de obicei la desert, la finalul mesei.

Dacă ai dubii în privinţa vinului pe care să-l foloseşti, mergi la sigur şi serveşte șampanie.

Nu uita că pentru a decora masa de Paşte ai nevoie de flori, fructe şi teme de sezon. Nelipsite sunt coşuleţele cu ouă vopsite (roşii, verzi, albastre sau galbene), fie simple, încondeiate (pictate manual) sau din ciocolată. Toate simbolurile de Paşti, precum miei, iepuraşi (ornamentali sau din ciocolată), lumânări decorative, în special în formă de ou, îşi vor găsi loc pe masă. Alege o faţă de masă imprimată cu motive pascale sau una albă, simplă, pe care şerveţelele să fie în culori pastelate. Fața de masă, vesela, ornamentele, întreaga atmosferă trebuie să fie în ton cu sărbătoarea.