În schimb, formaţiunile pro-ruse au obținut majoritatea mandatelor de consilieri municipali şi mai multe funcţii de primar în centrele urbane importante, cum ar fi Bălţi şi Orhei. În cel de-al doilea tur de scrutin, cea mai importantă luptă electorală se va da la Chișinău, unde diferenţa dintre candidatul Partidului Liberal Dorin Chirtoacă, primarul în funcție, şi Zinaida Greceanîi, reprezentanta socialiștilor din Republica Moldova, este de mai puţin de 2 puncte.
Dan Dungaciu, analist specializat în situaţia din Republica Moldova, a explicat pentru Hotnews.ro că situaţia de la Chişinău este determinantă pentru orientarea de viitor a republicii. Acesta apreciază că Dorin Chirtoacă are „în acest moment obligaţia de a menţine reduta numită Chişinău pe direcţia pro-vest”. În opinia analistului, votul moldovenilor din Chişinău vine ca o sancţiune aplicată partidelor pro-europene pentru eşecul proiectului european şi corupţiei din sistemului de stat al Republicii Moldova.
Rezultatul strâns al votului de la Chişinău este explicat de către Dan Dungaciu printr-o sancţiune aplicată partidelor declarat pro-europene PLDM (condus de Vlad Filat) şi PD (Vlad Plahotniuc și Marian Lupu) pentru eşecul proiectului european, pentru corupţia generalizată şi din cauza asocierii liderilor acestor partide cu scandalul miliardului de dolari furat din trei bănci. Sancţiunea moldovenilor s-a manifestat cu precădere în Chişinău și mai puțin în restul Republicii Moldova, unde interesul pentru miza politică şi dezbateri politice este mult mai scăzută din cauza accesului deficitar la mass-media.
„La Chisinau s-a vazut polarizarea, de fapt s-a văzut și în restul republicii. Un tip de polarizare foarte clară, dar care la Chișinău s-a manifestat inclusiv în forma unei sancțiuni împotriva partidelor care guvernează Republica Moldova în acest moment. Această sancțiune aplicată partidelor pro-europene PLDM şi PD nu s-a văzut în restul teritoriului. Este o sancţiune pentru ce s-a întâmplat cu proiectul european, pentru eșecul proiectului european, este o sancțiune pentru corupția din sistemul din Republica Moldova, este o sancțiune pentru aceste partide pentru ca într-un fel sau altul liderii lor sunt asociați cu miliardul furat. La Chișinău rămâne determinantă, decisivă pentru orientarea de viitor a Republicii Moldova cine va câștiga primăria Chişinăului. Aceasta este o chestiune determinantă, pentru că Chișinăul niciodată nu a fost condus de un primar pro-est sau de un om al estului pana la capăt. A fost întotdeauna condus de primari care au ținut orientarea pro-europeana a Republicii Moldova și au dat din acest punct de vedere un semnal. Astfel, că Dorin Chirtoaca are în acest moment, daca vreți, obligația de a menține reduta numită Chișinău pe direcția pro-vest, pentru ca acesta ar fi un semnal pentru orientarea întregii republici de aici înainte”, apreciază analistul Dan Dungaciu.
La Chişinău, votul din 28 iunie va fi de fapt o bătălie între est şi vest, unul geopolitic, iar electoratul pro-european se va mobiliza să ajungă la vot într-un număr mai mare decât pro-ruşii, estimează Dungaciu.
„Republica Moldova fără Chișinău este mai degrabă reprezentată de o populație pentru care miza politică, dezbaterile publice, conectarea la media este mult mai deficitara. Oamenii aceia trăiesc într-un fel într-o altă lume. Ei nu au conexiunea profundă cu dezbaterea publică pe care o întâlnim de foarte multe ori în Chișinău. Din punctul acesta de vedere, Chișinăul trebuie judecat într-o altă grilă electorală. Chișinăul este acum într-o fază de polarizare explicită. Totdeauna a existat polarizare la Chișinău, dar acum este și mai evidentă, deoarece candidatul socialiștilor este de fapt fostul premier care pe 7 aprilie 2009 a amenințat că împușcă tinerii care ies în stradă. Și candidatul care s-a fotografiat în campania parlamentară din noiembrie 2013 alături de Vladimir Putin. Partidul socialiștilor a avut de fapt ca panouri în Chișinău o fotografie care îl reprezenta pe Vladimir Putin și pe liderii socialiști, respectiv Igor Dodon și doamna Greceanîi. Direcția este evidentă din acest punct de vedere. Doamna Greceanîi este candidatul care voia să împuște tineri la 7 aprilie și care va duce cu siguranța Chișinăul, metaforic vorbind, în brațele lui Vladimir Putin. Polarizarea este între est și vest, este geopolitică și în ciuda faptului că populația din Chișinău este dezamăgita de prestația celor doua partide pro-europene, PLDM și PD, cred că votul de data aceasta va fi unul geopolitic și ca pro-europenii din Chișinău se vor mobiliza să ajungă la vot într-un număr mai mare decât pro-esticii din Chișinău. Este o relativă egalitate, este o problema de mobilizare și nu cred că va mai fi în turul doi o chestiune politică sau de culoare politică, ci o chestiune geopolitică, adică bătălia dintre est și vest” a răspuns Dan Dungaciu la întrebarea dacă pro-ruşii vor profita de faptul că moldovenii pro-europeni sunt nemulţumiţi de actuala guvernare.
Electoratul primarului în funcţie al lui Dorin Chirtoacă (membru al Partidului Liberal, autodeclarat pro-european), care o are ca contracandidat pe socialista Zinaida Greceanîi, este împărţit în 3 categorii, în opinia lui Dungaciu: pro-europenii care văd în Dorin Chirtoacă un reprezentat al pro-europenismului şi opţiunii vest, pro-europenii care îşi doresc o integrare europeană prin unificarea cu România şi cei care sunt nemulțumiți de stadiul proiectului european, văzându-l tot mai îndepărtat, însă resping o apropiere faţă de est.
Distribuția votului pentru posturile de consilieri
Pro-europenii din Republica Moldova au câştigat 662 de mandate de consilieri raionali (echivalentul consilierilor judeţeni din România) dintr-un total de 1030. Partidele pro-estice au majoritatea în 6 raioane din cele 32, respectiv în Basarabeasca, Dubăsari, Ocnița, Briceni, Drochia şi Fălești, acumulând în total alături de candidaţii independenţi un număr de 368 de mandate.
Situaţia este diferită atunci când vorbim despre consilierii municipali. În circumscripţia electorală municipală Chişinău pro-europenii au doar cu un mandat în plus faţă de pro-ruşi, iar în cea a municipiului Bălţi partidele pro-ruse au câştigat detaşat lupta pentru cele 35 de posturi de consilier municipal, obţinând 31 dintre acestea. Mai mult, la Bălţi pro-rusul Renato Usatîi, candidatul Partidului Politic „Partidul Nostru”, a fost ales în funcţia de primar cu nu mai puţin de 72% din voturile alegatorilor.
Analistul Dan Dungaciu consideră că rezultatul de la Bălţi nu a fost nici o surpriză. Acesta este de părere că Renato Usatii a preluat electoratul fostului primar comunist şi astfel şi-a spulberat contracandidaţii.
„Bălti nu a fost o surpriză, și-a menținut structura politică electorală. Până la Usatîi a fost un comunist care a condus orașul Bălți și care în ultima vreme, când a început să dea cu nasul de atractivitatea fondurile europene, a devenit mai cooperant, dar până atunci era un comunist pur și dur de extracție evident sovietică, care a câștigat de fiecare dată. Ceea ce s-a întâmplat acum nu reprezintă o modificare. Doar că Usatîi a preluat același electorat. Renato Usatîi, care este un populist de formulă rusească, a preluat electoratul fostului primar comunist și și-a spulberat contracandidații. Toată lumea se așteptă ca Bălți să producă acest rezultat și toate statisticile, sondajele îl dădeau pe Usatîi câștigător din primul tur. Bălți, a doua capitală a Republicii Moldova, capitala de nord cum i se spune, este un oraș care în pofida faptului ca are o majoritate moldovenească, statistic vorbind, are totuși o dominantă rusofonă profundă. Asta explica într-un fel că din 90 încoace Bălți a mers aproape progresiv către primari și reprezentanți de culoare roșie mai degrabă”, a explicat Dungaciu.
În primul tur de scrutin din cadrul alegerilor locale generale, desfășurat în R. Moldova la 14 iunie, au fost aleși primarii în 438 de localități, inclusiv în municipiul Bălți, din totalul de 898. Ceilalți primari vor fi deciși în turul 2.
Marea majoritate a mandatelor de primar au fost câștigate de reprezentanții partidelor autodeclarat pro-europene: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat (PD), Partidul Liberal (PL) și Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă”. Candidații acestor patru entități politice au câștigat împreună 348 din totalul de 438.
Pe de altă parte, partidele pro-ruse sau anti-europene – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), „Partidul Nostru” (PN) și Mişcarea Social-Politică Republicană „Ravnopravie” au obținut, în total, doar 56 posturi de primar, celelalte 34 de posturi de primar fiind câștigate de candidați independenți.
Cu toate că partidele pro-ruse au obținut în primul tur de scrutin rezultate modeste pe scara întregii țări, reprezentanții acestora au devenit primari în mai multe centre urbane importante cum ar fi Bălți și Orhei.
Dan Dungaciu apreciază că alegerile din ţara vecină nu pot fi analizate la nivelul întregii republici pentru că există două Republici Moldova: Moldova Chişinăului şi Moldova fără Chişinău.
„În primul rând, exista două Republici Moldova, una fiind Moldova Chişinăului. Chişinăul este cam la o treime sau aproape o treime în termeni de populaţie, dar cu siguranță la jumătate în termeni politici şi economici. Alta este Republica Moldova fără Chişinău. Acesta este motivul pentru care rezultatele au fost puţin diferite. Şi nu putem face neapărat judecăţi globale”, consideră Dan Dungaciu.
Situația pe raioane
Situaţia alegerilor locale din afara capitalei republicii trebuie privită mai degrabă ca o chestiune care ţine de resurse şi mai puţin de prin prisma mizei politice, luând în considerare conectarea „mult mai deficitară” a populaţiei din teritoriu la dezbaterile publice, media şi la miza politică faţă de locuitorii Chişinăului, explică analistul.
„Sunt vreo 478 de localități, daca nu mă înșel, care vor organiza alegeri în turul doi. Foarte mulți dintre primarii care au câștigat în primul tur sau au ajuns să treacă în turul doi au fost primari ai partidelor pro-europene. De fapt, acolo nu e o chestiune politică, este o chestiune care ține de resurse. Guvernul în Republica Moldova a fost un guvern din care socialiștii nu făceau parte, iar comuniștii fac acum parte ca majoritate de susținere sau ca partid de susținere a unui guvern minoritar. Deci, primarii PLDM și PD s-au bucurat de susținere din partea guvernului, asta înseamnă resurse alocate de la guvern, pentru că în Republica Moldova nu există o lege a descentralizării, așa cum există de pildă, în România. Primarii din localități sunt dependenți nemijlocit de guvern. Asta este explicația pentru care mulți primari ai PD-ului și PLDM- ului au avut rezultate bune: au avut susținere din parte guvernului. Este o chestiune de acces la resurse,dacă vreți. Și asta este grila prin care trebuie să citim alegerile locale în restul Republicii Moldova (n.r: alegerile din Republica Moldova cu excepția Chişinăului)”, a declarat Dungaciu, întrebat dacă consideră că pro-ruşii vor recupera handicapul electoral în cel de-al doilea tur.
În ce privește diferențele dintre votul în mediul rural și cel urban, analistul a susţinut că diferenţa se explică prin faptul că rusofonii sunt o populaţie care este localizată în oraşe şi nu la sale.
Sursa: Hotnews.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
