În realitate, însă, în așa-numitele puncte de comercializare a cvasului se vinde o băutură pe bază de aromatizatori și îndulcitori doar că are denumirea comercială de cvas. În prezent, mai există cvasul clasic, pe care ni-l amintim din copilărie, dar acesta este tot mai greu de găsit. Tehnologia de producere a acestei băuturi este foarte interesantă și neobișnuită, de aceea noi am mers la o fabrică și am urmărit procesul.
Se spune că o băutură asemănătoare cvasului se bea în Egipt încă înaintea lui Hristos. Totuși, cvasul clasic, pe care îl cunoaștem astăzi, se consideră o băutură răcoritoare, dulce, tradițională de origine slavonă. Înainte de revoluția din 1917, în Rusia, se consumau cate 200 litri de cvas pe cap de locuitor, pe an. Această băutură îi ajuta pe ruși să reziste iernilor îndelungate și să țină post, pentru că avea multe componente nutritive.
Cvasul se aseamănă cu berea pentru că ingredientele folosite sunt asemănătoare. „Nașterea” acestei băuturi noi am urmărit-o la cea mai mare întreprindere producătoare de băuturi carbogazoase din țară. Însoțitor și ghid ne-a fost Nadejda Onescu, cea care este responsabilă de calitatea produselor în companie.
Ingredientele sunt importate din Ucraina și Rusia
Procesul de producere a cvasului este foarte simplu. Acesta se face dintr-un must concentrat pentru cvas, un sirop special de glucoză, fructoză și apă. Tot procesul începe în secția unde are loc fermentarea.
Am intrat acolo spre seară, iar în interior era foarte cald. Dacă angajații deja s-au acomodat cu această temperatură, atunci vizitatorilor li se creează impresia că pe lângă cvasul care fierbe în containere speciale, ei se pârjolesc ca în țările tropicale. Chiar dacă este relativ mare, încăperea amintește de o saună. Dacă stai mai mult timp acolo îți este greu să respiri. „Nici nu este nevoie să te reții în această secție pentru că este imposibil să vezi cum fierbe cvasul. Vasele unde clocotesc apa și siropul de cvas sunt conectate la un circuit închis”, ne comunică Onescu. Totuși, dacă ajungi acolo, nu are cum să nu simți mirosul de bere și cvas, iar dacă zăbovești un pic mai mult riști să te îmbeți nițel doar de la aromă.
Secția de fermentare a băuturilor carbogazoase
Această mașinărie nu funcționează de capul ei, ci este dirijată de câțiva operatori. Ca să înțelegem mai bine cum are loc procesul de producere, am mers să vedem în ce constă munca lor. Ei au schema încăperii și a utilajelor pe câteva ecrane și acolo urmăresc în regim online ce se petrece în interiorul cazanelor. „Dacă apar defecțiuni tehnice, dar ele apar frecvent, atunci oamenii care sunt în tură încearcă să le soluționeze. În situațiile când acest lucru nu ne reușește, apelăm la ajutorul specialiștilor din Germania, reprezentanții firmei care ne-au pus la dispoziție utilajul, iar cei de acolo se conectează la calculatoarele din fabrică și înlătură erorile”, susține Iurie Ceauș, tehnolog în secția de producere a cvasului și a berii.
Specialistul a recunoscut că toate ingredientele necesare pentru producerea cvasului sunt importate fie din Rusia, fie din Ucraina și sunt sută la sută naturale. „Siropul de cvas, sau mustul, cum mai este numit acesta, este produs din făina mai multor cereale (cea mai importantă este făina de secară care-i oferă un gust de pâine) și se adaugă drojdie, care îi dă un gust băubil răcoritor”, a subliniat tehnologul.
Tehnologul Iurie Ceauș arată cum are loc procesul de fermentare a cvasului
Fierberea ingredientelor durează 15-20 de minute, după aceasta cvasul este pompat prin intermediul unui aparat numit răcitor. Astfel băutura ajunge până la temperatura de un grad și doar atunci se oprește procesul de fermentare. După asta cvasul este păstrat încă 48 de ore, iar ulterior este transportat în secția de filtrare.
Sticlele defecte sunt scoase de pe linie
În secția de filtrare a cvasului am avut norocul să găsim și două, așa-numite, tancuri-tampon, unde este păstrat deja cvasul preparat. Nadejda Onescu, cea care ne însoțea, ne-a servit cu cvas proaspăt, iar după căldura din sala de fermentare, acesta „a mers” ca pe roate.
Secția de filtrare a cvasului
După ce cvasul este filtrat, el ajunge în secția de îmbuteliere. Acolo acesta este turnat în sticle la temperatura de 8-10 grade. După care băutura este pasteurizată la temperatura de 62 de grade, împreună cu butelia. Acest lucru este necesar pentru ca băutura să-și păstreze gustul stabilit de producător. Ulterior se pune eticheta, care conține toată informația despre produs.
La final, sticlele care au anumite defecte (nu au etichetă, sunt crăpate, nu s-a turnat suficient cvas etc.) sunt scoase de pe linie de un senzor special, iar restul ajung în depozit și de acolo la comercianți.
Aveți răbdare și citiți eticheta
Acum câțiva ani cvasul era vândut și în butelii de plastic, dar din cauza unui retur mare, compania pe care am vizitat-o îl comercializează deja doar în sticle și la dozator (la halbă).
„Sunt câteva luni ale anului când întreprinderea noastră nu produce nici măcar un litru de cvas pentru că acesta nu este solicitat. Sezonul acestei băuturi este perioada caldă, iar într-o lună pot fi produse între 70 și 100 de tone de cvas”, ne-a comunicat Nadejda Onescu.
Secția de îmbuteliere a cvasului și a berii
Eticheta ne poate salva pe mulți de la o greșeală pe care o facem atunci când credem că procurăm cvas, dar de fapt cumpărăm băutură pe bază de aromatizatori și îndulcitori cu denumire comercială de cvas. Specialiștii recomandă să fim atenți la ambalaj și să nu procurăm această băutură din stradă, deoarece, cel mai des, nu se cunoaște locul de proveniență a produsului și nici termenul de valabilitate.
Experții în domeniu avertizează că „Tip de produs cvas” este un cvas natural, dar „Băutură pe bază de aromatizatori”, cu denumirea comercială de cvas, în realitate nu are nici o legătură cu acest produs și consumatorii sunt induși în eroare. La fabrica pe care am vizitat-o, cvasul clasic la sticlă are un termen de valabilitate de șase luni, iar cel comercializat la halbă – de doar două luni. O sticlă cu această băutură, de jumătate de litru, costă cinci lei.
În ghidul tipurilor de bere a programului de certificare a „judecătorilor berii”, cvasul este inclus în categoria „bere specială”. Există trei tipuri de cvas – de pâine, de fructe și de pomuşoare. Cel de pâine, de obicei, conține și o doză de alcool.
