Răsplătită pentru munca sa asiduă cu zâmbete şi flori, urări de sănătate şi succese, în centrul atenţiei a fost, totuşi, ultima ei apariţie editorială – o carte fundamentală despre procesul literar de la noi, aşa cum au caracterizat-o mai mulţi vorbitori.
În discursul său, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu, a remarcat faptul că Ana Bantoş este un critic literar sincronizat cu procesul literar general românesc. Drept dovadă serveşte şi ultimul ei studiu critic – „Deschidere spre universalism” – în care analizează situaţia literaturii române din Basarabia în comparaţie cu literatura română şi cu procesul creativ european. „Ea nu are „complexe” de basarabean, mişcându-se cu dezinvoltură şi erudiţie pe întreaga axă a literaturii române”, a precizat Suceveanu. Scriitorul Ion Hadârcă a fost de părere că autoarea este una dintre cele mai reprezentative figuri intelectuale ale societăţii literare basarabene – de mai mulţi ani urmăreşte fenomenul poetic din spaţiul nostru, a îmbinat cu succes critica literară cu ştiinţa universitară, fiind şi lector-conferenţiar, cercetător ştiinţific. „Ana Bantoş a făcut multe pentru cunoaşterea literaturii noastre în întreg spaţiul românesc, este în egală măsură discipolă a şcolii literare pe linia Coroban – Cimpoi, cât şi a celei ieşene, Constantin Ciopraga – Dan Mănucă, afirmându-se în spaţiul românesc cu lucrarea de doctorat „Dinamica sacrului în poezia basarabeană contemporană”, a mai spus Hadârcă. Potrivit lui, volumul lansat constituie o revelaţie pentru orice iubitor de literatură, prin consistenţa demersului critic, anvergura interpretărilor şi un concept critic estetic şi filozofic amplu. Literatura română din Basarabia postbelică e privită sub unghiul de vedere al interpretării efortului depăşirii provincialismului, crizei identitare şi recuceririi sentimentului unităţii spirituale cu literatura română şi cea universală.
Aşa cum a constatat şi în prefaţa volumului, Ana Bantoş a spus că lucrarea de faţă – care elucidează diversele aspecte ale literaturii române din Basarabia postbelică – este scutul de apărare a unei vieţi dedicate cercetării literare. Ea a stat la baza tezei de doctor habilitat, pe care omagiata a susţinut-o la AŞM în august 2010. Anterior, în 1998, ea şi-a susţinut doctoratul în filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, iar licenţa în Litere a luat-o încă în 1973, la Universitatea de Stat din Moldova.
