ANALIZĂ: Dacia sfidează criza severă de pe continent. Marca românească, în fruntea asaltului maşinilor ieftine în Europa

Parte a grupului Renault, Dacia a reuşit să se impună în Europa de Vest deşi autoturismele sale nu au fost proiectate, în primă fază, pentru pieţele dezvoltate, potrivit unei analize FT.

Combinaţia dintre designul low-cost, dotările simple, fără "mofturi", destinate clienţilor est-europeni, şi tendinţa consumatorilor din Europa de Vest de a strânge cureaua au transformat Dacia în cea mai de succes marcă de pe continent după creşterea vânzărilor, cel mai bun exemplu de produs destinat pieţelor sărace care ajunge să înflorească în Europa, notează Financial Times (FT).

Greii industriei auto europene au avertizat că eliminarea barierelor comerciale pentru pieţele emergente va pune în pericol profiturile şi locurile de muncă din ţările dezvoltate.

Însă aceleaşi companii repatriază acum pe pieţele de origine din Vest strategiile dezvoltate în statele emergente, în încercarea de a reveni pe creştere.

Industria auto traversează o perioadă de tranziţie către un model mai eficient, caracterizat de scăderea numărului de platforme utilizate şi globalizarea ofertei. Companiile încearcă să simplifice procesele de producţie şi să reducă costurile de dezvoltare, care pot ajunge în prezent pa 1 miliard de dolari pentru un model.

Strategiile tradiţionale, de a introduce pe pieţele emergente automobile care au avut succers în Vest, au fost inversate, iar mulţi producători au constatat că maşinile mai ieftine, mai mici sau mai adaptabile se comportă la fel de bine în statele dezvoltate.

Aproximativ 18% din vânzările auto din Europa reprezintă automobile low-cost, faţă de 13% în 2002, potrivit datelor AlixPartners, citate de FT.

Astfel de autoturisme se bucură şi de o promovare eficientă, principala caracteristică pe care se pune accent fiind un concept simplu – raportul cost-valoare, notează publicaţia.

"Variantele de culoare la exterior sunt limitate la numai 5 nuanţe, panourile pentru uşi sunt identice la mai multe modele, iar parbrizele Dacia sunt construite la un unghi mai abrupt, pentru a reduce cotul de producţie şi instalare", scrie Financial Times.

Datorită simplităţii designului şi procesului de producţie, Dacia a adus pe piaţa britanică SUV-ul Duster la un preţ pornind de la 9.000 de lire, cu aproximativ 4.000 de lire mai puţin faţă de cel mai ieftin model concurent de la o marcă bine cunoscută.

"Este cel mai bun exemplu de maşină dezvoltată pentru pieţele emergente care a fost introdusă în ţări dezvoltate şi a înregistrat un succes real. Au fost cu mult înaintea oricărui alt producător auto", comentează pentru FT profesorul Jan-Benedict Steenkamp, autorul Brand Breakout, un studiu despre produse destinate pieţelor emergente care concurează cu succes la nivel global.

Datorită Dacia, Renault a reuşit să reziste mai bine la criză decât piaţa vest-europeană în ansamblu. Marca românească a reprezentat 24% din vânările grupului în Europa în prima jumătate a acestui an. Fără popularitatea Dacia, vânzările Renault ar fi scăzut cu peste 10% în aceeaşi perioadă, scrie FT.

Morgan Stanley estimează că Dacia a înregistrat anul trecut o marjă de profit operaţional de 9%, faţă de -2% pentru marca Renault.

Strategia Renault începe să fie regăsită şi la alte companii. Ford va aduce anul viitor în Europa SUV-ul EcoSport, proiectat în Brazilia şi produs în India. Cea mai bine vândută maşină Hyundai în Europa, modelul i10, a fost creat iniţial pentru piaţa indiană. Nissan propune modelul Pixo, care se vinde foarte bine în India.

"Există o piaţă globală de persoane care sunt atente exclusiv la raportul preţ-calitate. Această masă de oameni este globală, nu se rezumă la pieţele emergente", spune profesorul Steenkamp.

Volkswagen, Toyota, Ford, Hyundai şi Suzuki au investit sume uriaşe în centre de cercetare şi dezvoltare în India, în timp ce subsidiara braziliană a Fiat şi-a câştigat de câţiva ani autonomia faţă de grup în ceea ce priveşte designul. Aproape toţi producătorii auto cu prezenţă internaţională au activităţi de dezvoltare în China.

Sursa: mediafax.ro