Verdictul BNS – 1% de creştere. În cele ce urmează vă propunem o scurtă analiză a fenomenelor economice înregistrate în primele luni ale anului 2012.

Deci, care sunt tendinţele în R. Moldova în 2012?

În lunile decembrie 2011 – aprilie 2012 a fost înregistrat un declin al activităţii industriale. În primele patru luni scăderea a constituit 2,8%. Doar companiile care asigură aproximativ un sfert din totalul producţiei industriale au obţinut o creştere. Acest fapt denotă o problemă sistemică a acestui sector foarte important al economiei noastre, şi nu una singulară!

Situaţia sumbră din domeniul transporturilor, unde volumul de mărfuri transportate în ianuarie-aprilie ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a scăzut cu 19%, inclusiv pe căile ferate, cu 30%, care asigură aproape jumătate din traficul de marfă, demonstrează că economia R. Moldova a intrat în recesiune.

În primul trimestru s-a redus semnificativ ritmul de creştere a comerţului exterior. Dacă în ianuarie-aprilie 2011, faţă de perioada similară a anului precedent, creşterea exporturilor a fost de 62%, atunci în 2012 – doar 5,8%. Pentru importuri – respectiv 44% şi 7,4%. Deşi economia Moldovei depinde de pieţele externe, şi înrăutăţirea situaţiei economice din UE, şi chiar CSI, ne va afecta, în perioada analizată, încetinirea creşterii ar fi putut fi evitată.

Şi sectorul agricol este în declin: continuă să scadă numărul de animale, iar circa 200 mii de hectare de teren au rămas necultivate. Iar în contextul condiţiilor meteorologice nefavorabile şi al politicii guvernamentale din acest domeniu (politica fiscală şi de subvenţii), toate acestea nu pot să nu afecteze producţia agricolă în 2012.

Nu inspiră prea mult optimism nici situaţia din sectorul de investiţii. Volumul investiţiilor în primul trimestru al anului a scăzut în comparaţie cu perioada similară a anului trecut cu 5,6%. Tot în perioada analizată veniturile la bugetul naţional au fost mai mici cu 300 mln. lei, în timp ce veniturile din impozite au scăzut cu 400 mln. lei.

Politica bugetar-fiscală pentru anul 2013

Pentru anul viitor, Ministerul Finanţelor a venit cu o serie de propuneri. Astfel, în contextul reducerii veniturilor bugetare cu 330 mln. lei, veniturile fiscale se preconizează că vor scădea cu 480 mln. lei (!) Şi atunci ne întrebăm de ce au mai fost introduse şi majorate impozitele? Poate ar fi fost mai uşor dacă s-ar fi asigurat o mai bună colectare a lor? Mai mult decât atât, Guvernul planifică creşterea cu 400 de milioane de lei a veniturilor nefiscale şi scăderea cu 270 milioane lei a granturilor externe pentru susţinerea bugetului. Posibil partenerii externi au decis să nu mai sprijine AIE? În schimb, pentru a acoperi deficitul bugetar se preconizează creşterea emisiilor de hârtii de valoare în sumă de 460 milioane de lei. Experţii însă sunt de părerea că, în condiţiile crizei mondiale, retragerea banilor din economie va complica şi mai mult situaţia.

Observaţii:

A. Pentru prima dată, cu excepţia anului 2009, s-a redus ponderea impozitelor în PIB, şi aceasta după o schimbare în politica fiscală, adică, după introducerea impozitului pe venit şi alte modificări/majorări ale taxelor şi accizelor.

B. Dacă rezultatele anului 2011 arată că circa 60% din creşterea PIB-ului a fost generată de comerţ, alte servicii (sănătate, educaţie etc.) şi impozite, atunci în primul trimestru al anului 2012 situaţia s-a schimbat radical. Creşterea reală a PIB-ului a fost de 160 mln. lei şi asta în contextul în care din contul comerţului, al activităţilor financiare şi al tranzacţiilor imobiliare creşterea a fost de 224 mln. lei.

C. Este de remarcat faptul că cererea internă, adică consumul şi investiţiile au crescut în această perioadă cu 9%. Cu toate acestea, PIB-ul a constituit 145% faţă de 137%, în medie, în ultimul deceniu, adică cererea internă este cu 30% mai mare decât volumul economiei şi acest procent este în creştere. Aceasta înseamnă că producţia internă nu poate satisface cererea existentă pe piaţa naţională şi dependenţa externă este în creştere.

D. Având în vedere gradul ridicat de vulnerabilitate externă, înrăutăţirea semnificativă a situaţiei în ţările partenere ar putea avea un impact considerabil asupra economiei R. Moldova. În primul trimestru creşterea PIB-ului ţărilor din zona euro a fost zero, iar activitatea industrială a scăzut cu 2,2%. Şi cum practic 43% din veniturile extraeconomice provin din ţările UE, iar o bună parte dintre moldovenii plecaţi peste hotare se află în ţările europene, agravarea crizei economice în UE va avea un impact negativ asupra Moldovei.

Ceva mai bine stau lucrurile în CSI, deşi aici de asemenea este sesizată o încetinire a creşterii. Având în vedere dependenţa ridicată a economiei din Rusia şi bugetul rus de preţurile la petrol, căderea acestora ar putea duce la înrăutăţirea situaţiei. Bugetul rus s-a format atunci când preţul petrolului era estimat la 100-115$ pe baril. În ultimele zile, preţul ţiţeiului a fost fixat la 96-97$ pe baril. Reducerea în continuare a acestuia ar putea declanşa căderea rublei ruseşti şi înrăutăţirea situaţiei economice în Rusia. Ţinând cont de ponderea mare a Rusiei în comerţul exterior al R. Moldova (23%), precum şi în domeniul investiţiilor şi volumul remitenţelor, prăbuşirea economiei ruse va avea consecinţe grave pentru R. Moldova.

Sistemul educaţional stimulează declinul economic

Datele relatate mai sus încă o dată demonstrează că economia noastră este grav bolnavă, iar simptomele acestei boli au fost resimţite încă prin 1998 (consecinţele default-ului din Rusia), şi în 2006 (efectele embargoului impus de Rusia la vinurile noastre), şi în 2009 (criza mondială). Boala Moldovei reprezintă un grad ridicat de vulnerabilitate externă, iar orice înrăutăţire în ţările partenerilor comerciali poate duce la perturbări serioase în domeniile economice şi sociale ale societăţii noastre.

Toate acestea sunt cauzate de structura ineficientă a economiei, a exporturilor, nivelul scăzut al tehnologiilor de producţie atât în industrie, cât şi în agricultură şi formele organizaţiilor de producere, tipice pentru epoca capitalismului „primitiv”. O problemă serioasă reprezintă şi dezvoltarea economică disproporţionată (circa 80% este concentrată în Chişinău şi Bălţi), starea infrastructurii şi sfera de formare profesională (doar 30% din absolvenţi urmează şcoli cu profil tehnic) şi altele. De asemenea, lipsa forţei de muncă calificată, alături de limitările de infrastructură, reprezintă cele mai importante probleme care împiedică atât investiţiile interne, cât şi fluxul investiţiilor străine în sectorul real.

„Produsul final” al educaţiei care sunt tineri profesionişti/absolvenţi ai instituţiilor cu profil tehnic nu corespunde obiectivelor de creştere economică durabilă, bazată pe modernizarea economică. Este nevoie de o reformă radicală, transformarea cardinală a sistemului de învăţământ la toate nivelurile. Succesul acestei politici va avea impact asupra reconstrucţiei şi dezvoltării sectorului real al economiei şi asupra nivelului de bunăstare a poporului nostru. Putem spune cu certitudine că reforma sistemului educaţional este una dintre pietrele de temelie ale modernizării ţării.

Important este ca sistemul de învăţământ să ţină cont de necesităţile economiei naţionale. Nu trebuie doar să pregătim specialişti în diverse domenii, ci trebuie să pregătim, în primul rând, specialişti calificaţi în acele domenii în care este nevoie pentru a putea asigura o creştere economică viabilă. Instrumentul de bază pentru realizarea acestui principiu ar trebui să fie un sistem de comenzi guvernamentale pentru şcoli. Principalii parametri ai comenzii de stat ar trebui să fie stabiliţi de către Ministerul Economiei în colaborare cu ministerele de resort, pe baza sectoarelor prioritare şi tipurilor de activităţi. Acest lucru nu ar trebui să însemne renunţarea la predarea specialităţilor umaniste, ci doar prioritizarea instruirii în anumite domenii finanţate de la bugetul de stat. Restul – în bază de contract.

Mulţi experţi sunt de părerea că este vorba despre o criză sistemică, generală, care vizează toate domeniile – economie, educaţie, sănătate, sistem politic etc.

În acelaşi timp este naiv să presupunem că toate problemele pot fi rezolvate imediat. Aceasta este o muncă îndelungată şi migăloasă, dar ar trebui să înceapă imediat. Totodată, ar trebui să se facă totul pentru ca în această perioadă, adică până economia va atinge un nou nivel, calitatea vieţii populaţiei să nu se înrăutăţească.

Traducere A.C.
(După ziarul „Panorama”)