Analiză: Obsesia lui Putin de a destabiliza Republica Moldova. „Țara este foarte polarizată și supusă unui război informațional constant”

Încă din 2014, când Rusia și-a început invazia în Ucraina, Republica Moldova a fost una dintre țintele sale. Aceasta a sperat să cucerească întreaga coastă ucraineană a Crimeii atunci când Moscova a mobilizat 2.000-3.000 de forțe Spețnaz în Transnistria pentru a mărșălui asupra Odesei, odată ce susținătorii săi au preluat puterea prin revolte acolo. Atât sud-vestul Ucrainei, cât și R. Moldova ar fi fost atunci încorporate în acapararea imperială a terenului Novorossiei lui Putin.

Rusia a încercat din nou anul trecut, însă crearea unei punți terestre între forțele sale din est și R. Moldova i-a scăpat din nou. Rusia nu a făcut niciun secret din obiectivele sale. Anul trecut, un general de rang înalt a declarat că urmărește să cucerească întregul sud al Ucrainei și să creeze „o altă cale” către Transnistria, scrie expertul Stephen Blank într-o analiză pentru Centru pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), citat de Ziare.COM.

Washington Post a scris că „FSB a direcționat zeci de milioane de dolari de la unele dintre cele mai mari companii de stat din Rusia pentru a cultiva o rețea de politicieni moldoveni și a reorienta țara spre Moscova”.

Prin urmare, nu a fost deloc surprinzător când, la 9 februarie, serviciile de securitate din R. Moldova au confirmat avertismentul președintelui Zelenski, potrivit căruia serviciul său de informații a descoperit un plan al serviciilor secrete rusești de destabilizare a R. Moldova. Sau faptul că România a confirmat că o rachetă rusă a încălcat din nou suveranitatea R. Moldova, traversându-i spațiul aerian în drum spre o țintă ucraineană la 10 februarie, un act clasic de intimidare din partea Rusiei.

„Astfel, Rusia a utilizat fiecare instrument din manualul său de război hibrid împotriva R. Moldova și, în mod evident, a obținut un oarecare succes: criza cabinetului. Mai important, această criză – pentru că aceste presiuni datează de la preluarea inițială a Transnistriei în 1992 – ar trebui să ne învețe lecții critice pentru securitatea europeană.

Cea mai importantă este că pledoaria generalizată pentru negocieri cu Putin nu are nicio bază în realitate. Deși numeroși „experți” susțin că este în interesul lui Putin, dacă nu chiar al lui Zelenski, să negocieze; povestea R. Moldova ne spune că astfel de argumente ar putea avea sens doar într-un seminar de absolvire a unui curs de relații internaționale; ele nu prezintă niciun interes pentru Kremlin.

După cum demonstrează R. Moldova, interesele lui Putin se concentrează exclusiv pe victorie (și se pare că el încă mai crede că victoria este la îndemâna sa)“, scrie Stephen Blank.

Extinderea imperiului, o obsesie comună a elitei rusești

„A învinge înseamnă în primul rând extinderea imperiului, deoarece este o obsesie comună a elitei rusești că, dacă Rusia nu învinge și nu se extinde, s-ar putea chiar dezintegra. Cu alte cuvinte, extinderea imperială este condiția prealabilă pentru ca Putin și sistemul său să rămână la putere. În plus, Ucraina nu este suficientă, Rusia trebuie să recâștige și R. Moldova.

Nici acest lucru nu va fi suficient, pentru că tradiția rusă – așa cum a exprimat Ecaterina cea Mare, cea mai mare construitoare de imperii a Rusiei, „singura modalitate pe care o am pentru a-mi apăra frontierele este să le extind”. Interesele imperiale rusești sunt, prin urmare, insațiabile. Putin însuși a spus că Rusia nu are granițe.

Atacurile cibernetice și războiul informațional rusesc, ca să nu mai vorbim de lista bizară de cereri pe care a adresat-o Occidentului în decembrie 2021, arată că Rusia, sub actuala sa autocrație, nu poate recunoaște limite pentru pretențiile sale imperiale. Prin urmare, ea se crede în stare de război cu „Occidentul colectiv”.

Agresiunea Rusiei de după 2014 nu vizează doar Ucraina. În schimb, ea atacă în mod deliberat însăși ideea de ordine internațională și, în special, pe cea de securitate europeană. Într-adevăr, Putin, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, și ministrul de externe Serghei Lavrov proclamă că Occidentul colectiv este în război cu Rusia. Politologul naționalist rus Serghei Karaganov afirmă deschis: „Suntem în război cu Occidentul. Ordinea de securitate europeană este ilegitimă”.

Astfel, o altă lecție-cheie din R. Moldova trebuie să fie că războiul său „hibrid” face parte din războiul din Ucraina și că ambele țări se luptă acum pentru existența lor.

Există un adevăr în ceea ce spune elita Rusiei. Suntem acum în război și trebuie să răspundem în consecință.

În cele din urmă, pentru cei care încă îndeamnă la negocieri, trebuie să întrebăm, în măsura în care Putin a încălcat șapte tratate bilaterale, multilaterale și internaționale majore, inclusiv Carta ONU pentru a purta acest război de agresiune, pe ce bază putem noi sau Kievul să negociem cu el?“, se intreabă expertul.

Mișcare preventivă a Chișinăului

Intervenția publică a președintei Maia Sandu ar putea fi, de asemenea, o mișcare preventivă menită a zădărnici „încercările Rusiei de a destabiliza R. Moldova“, în același mod în care oficialii occidentali au dezvăluit planurile de război ale Kremlinului înainte de invadarea Ucrainei. Publicația franceză Libération crede că „diseminarea publică a acestor informații sensibile de către autoritățile moldovenești ar putea fi o modalitate de a descuraja inițiatorii și colaboratorii lor locali să-și continue planurile.

Chișinăul trebuie să facă față, de asemenea, amenințării soldaților ruși și a unui mare depozit rusesc de muniție în regiunea separatistă pro-rusă din Transnistria”.

Două moduri de a escalada un conflict

Există două moduri de a escalada un conflict. Primul este „vertical” și constă în a folosi noi arme sau a viza noi ținte, așa cum face Vladimir Putin de câteva săptămâni, lovind orașele și infrastructura ucrainene.

Al doilea este „orizontal“: extinderea conflictului pe noi teritorii,. Și asta este poate ceea ce amenință astăzi Moldova, acest mic stat din fosta URSS, vecin cu Ucraina și România a cărei limbă o împărtășește. Este posibil acest scenariu? Sunt două întrebări într-una: Are Putin mijloace pentru a destabiliza R. Moldova? Și are Putin interes în destabilizarea Moldovei? La prima întrebare, putem răspunde fără ezitare da, scrie France Inter. „Țara este foarte polarizată și supusă unui război informațional constant. Maia Sandu a vorbit despre asta în timpul vizitei sale în Franța din decembrie.

Președintele a fost ales democratic și tocmai alegerea sa hotărât pro-occidentală îl face o țintă principală. Care ar fi interesul liderului de la Kremlin? Ar fi dublu, notează publicația franceză: „ în primul rând, să „pedepsească” Uniunea Europeană pentru sprijinul său pentru Ucraina. Răsturnând guvernul, Putin ar da o palmă în față acestei Europe care îl sfidează.

Dar există și posibilitatea ca Rusia să nu fi renunțat la visul său de a cuceri sudul Ucrainei și de a stabili continuitatea teritorială între Donbas, Crimeea și Transnistria. Este clar că Putin nu ar ezita să folosească forța pentru a scăpa de R. Moldova dacă îi stă în cale. Europa, să recunoaștem, ar fi destul de neajutorată în fața unei asemenea escalade“.

„Putin râvnește la toate țările care au făcut parte din URSS“

„Putin râvnește la toate țările care au făcut parte din URSS și, dacă va izbuti în Ucraina, R. Moldova va fi cu siguranță următoare lui țintă“, scrie „The Wall Street Journal“. „Deja „Kremlinul se folosește de problemele economice ale Moldovei pentru a ațâța tulburări politice. Sondajele arată că moldovenii au adesea opinii confuze și contradictorii. Atacul Rusiei contra Ucrainei a dus însă la o modificare considerabilă a opiniilor: Putin rămâne de departe cel mai apreciat politician străin, însă rata aprecierii lui s-a prăbușit. La finalul anului trecut peste 70% din moldoveni considerau că armata țării lor ar trebui consolidată. Amicii Rusiei din R. Moldova – și difuzoarele lor din presă – se împotrivesc ideii. Ceea ce pare un motiv întemeiat de a o face”, subliniază cotidianul.