(ANALIZĂ) România vrea și independență energetică, și ecologie: Locul TREI în europa DUPĂ REZERVELE DE GAZ de ȘIST
Chevron, a două mare companie petrolieră americană, a câştigat în 2010 concesiunea a trei perimetre în judeţul Constanţa şi a preluat un altul în judeţul Vaslui, unde şi-a exprimat intenţia de a extrage gaze de şist transmite Agerpres.
Războiul Gazprom împotriva gazelor de șist
Acestea sunt de fapt tot gaze naturale, dar aflate în roci mult mai dure, iar extracţia lor necesită explozii pentru a degajă rocile respective. Fisurile astfel rezultate se umplu cu apă, nisip şi alte substanţe pentru a le ţine deschise şi a putea extrage resursele de gaze de acolo.
Încă de la finalul anului trecut se prefigura un iureş pe această tema. Mai multe localităţi din Constanţa au organizat referendumuri, iar localnicii şi organizaţiile de mediu au fost vehemente împotriva acestor activităţi petroliere.
Treptat Chevron a primit toate autorizaţiile de care avea nevoie, deci, legal, a primit undă verde pentru a da drumul lucrărilor.
România importă 25% de gaz de la Gazprom
În paralel, autorităţile au început o campanie de informare a cetăţenilor cu privire la beneficiile gazelor de şist, marsând pe ideea principala potrivit căreia aceste resurse ar fi suficiente pentru a asigura independenţa energetică a ţării noastre, care depinde acum în proporţie de 20-25% de gazele importate din Rusia de la Gazprom.
Băsescu despre independența energetică
Nu există miza mai mare decât independenţa energetică a României şi asigurarea resurselor ţării, spunea, în septembrie, preşedintele Traian Băsescu: „Eu mai am un an şi câteva luni de mandat, deci nu voi apucă în mandat momentul când eventual s-ar scoate primul metru cub de gaze de şist din România sau când se va scoate spre utilizare primul metru cub de gaze din Marea Neagră. Vreau să spun un lucru de care românii trebuie să ţină cont: miza politicilor noastre în zona energetică trebuie să fie independenţa energetică”.
PANICĂ la „Gazprom”? REPUBLICA MOLDOVA ARE GAZE DE ȘIST
Și premierul Victor Ponta vorbeşte despre gazele de şist şi independenţa energetică a ţării: "Este o decizie politică, luată nu numai de România, pentru că pentru noi nu este numai o problema strict economică, este problema de a fi independenţi din punct de vedere energetic. Suntem capabili să fim independenţi. Nu numai de Rusia, noi dorim să fim independenţi şi, mai mult decât atât, în cadrul strategiei noastre energetice avem permanent atenţia îndreptată către Republica Moldova, pentru că sperăm că, în câţiva ani, să putem avea resursele energetice necesare atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova" .
Gazprom e "surprins" de decizia Comisiei Europene de a "BLOCA" construcția gazoductului South-Stream
În vara, Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) a înfiinţat un site unde a detaliat definiţia gazelor şi şist şi ce înseamnă extracţia lor. Aici a apărut ultimul studiu realizat în acest sens de US Energy Information Agency (EIA), potrivit căruia gazul de şist majorează cu 47% rezervele potenţiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. Tot la nivel global, gazele de şist reprezintă 32% din rezervele totale de gaze naturale.
În europa doar Franța și Polonia au mai multe rezerve de gaz
Cel mai important din acest raport este că scoate în evidenţă pentru prima dată ce potenţial are ţară noastră. România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, se situează pe locul 3 în Europa, după Polonia (4.190 miliarde de metri cubi) şi Franţa (2.879 miliarde de metri cubi) şi înaintea Danemarcei (906 miliarde de metri cubi).
Mai mult, în toamna, un grup de 43 de experţi din cadrul Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) au realizat un studiu numit "Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale — potenţial şi valorificare’, din care reiese şi mai bine ce vor însemna aceste resurse neconvenţionale.
Prețul va scădea cu 15-25% iar economia va crește cu 2%
Extracţia gazelor de şist va avea o contribuţie la economia ţării de 2% din PIB şi va reduce preţul gazelor pe piaţă cu 15 — 25%, arată una dintre cele mai importante concluzii ale studiului. Dacă România va trece la etapă extracţiei gazelor de şist în 2019 — 2020, va ajunge exportator de gaze la orizontul anilor 2025. În prezent, factură de import de gaze ajunge la 1,5% din PIB, comparabil în momentul de faţă cu bugetul de la Apărare, de exemplu. Însă, dacă vom exportă, vom ajunge de fapt să primim în plus 0,5% intrări în PIB. Deci, o contribuţie de 2% din PIB în total, a explicat Ionuţ Purică, expert în cadrul Academiei Române, unul dintre autorii studiului.
Unde avem astfel de gaze? Studiul CNR-CME spune că România are un potenţial ridicat pentru descoperirile de gaze de şist în Carpaţii Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului şi în Câmpia Română, cu extinderea să din Dobrogea de Sud, se mai arată în studiu. Autorii studiului amintesc că România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru următorii 10 — 15 ani.
Proteste la Pungești, Vaslui
Dacă în prima jumătate a anului, protestele activiştilor de mediu faţă de explorarea acestor resurse au fost oarecum latente, în toamna au izbucnit adevărate violente. După ce au primit toate acordurile şi avizele necesare, americanii de la Chevron au vrut să înceapă lucrările în judeţul Vaslui, însă, în comună Pungeşti, locul unde Chevron urmă să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist, localnicii au început să protesteze vehement la mijlocul lunii octombrie, iar, odată cu apariţia unor organizaţii de mediu în zona, s-a format un curent împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist. Oamenii care fac parte din această mişcare, localnici din zona şi militanţi ecologişti, spun că nu vor permite Chevron să pătrundă pe teren pentru a instala sondă de explorare şi s-au instalat în corturi pe acel teren.
Însă, în mai multe reprize, în lunile noiembrie şi decembrie, protestele au degenerat în violente în momentele în care compania a avut să înceapă efectiv lucrările. Jandarmeria a intervenit şi a reţinut anumite persoane, acuzate că au încercat să distrugă utilajele Chevron. i la Bucureşti, în Piaţă Universităţii, au fost organizate mitinguri anti-gaze de şist în mai multe weekend-uri.
Am vorbit la începutul articolului despre cele două subiecte de discuţie pe care le-a creat tema gazelor de şist, respectiv independenţa energetică şi protecţia mediului. Întrebarea care se ridică aici este: de ce trebuie că una dintre ele să o excludă pe cealaltă? Nu ar trebui să ne dorim să fie posibile ambele? Iată care ar trebui să fie provocarea în 2014 a celor care activează în acest sector, fie ei autorităţi, fie companii, fie activişti de mediu: că totul să se facă în litera şi spiritul atât a legii petrolului, cât şi a legislaţiei din domeniul protecţiei mediului.
Sursa: Financiarul
