Analize în așteptarea datelor de la recensământ

E unica șansă de a șterge rușinea ce-o simțim de mai bine de 20 de ani.

Orice sociolog profesionist m-ar contrazice. Mi-ar spune că fiecare cetățean are dreptul să se identifice cum vrea și nicio lege nu îl poate obliga să declare altceva. Mi-ar spune că acele politici publice care se fac pe baza rezultatelor RPL trebuie făcute luând în considerare adevărurile academice și legea supremă a statului. Mi-ar mai spune că declarațiile cetățenilor pot fi chiar în contradicție cu legea, dar asta nu contează, fiindcă cetățenii nu trebuie să fie specialiști în cadrul legal. Sociologul profesionist ar adăuga că legiuitorul care se ghidează doar după opinia majorității la acest capitol, este un cretin, căci moldovenii (după naționalitate, și nu etnie) au „învățat” de nevoie, cu zeci de ani în urmă, că ei vorbesc limba „moldovenească”. La acest subiect, chiar dacă este sensibil, trebuie să prevaleze adevărul academic.

Totuși, în cazul nostru, nu este vorba de sociologi profesioniști, or, aceștia au acceptat să participe la realizarea unui sondaj general al populației fraudulos, pe baza rezultatelor cărora se vor face politici publice încă zece ani înainte. „Informaţia despre populaţie constituie cei mai importanţi indicatori statistici, necesari în diverse domenii de activitate ştiinţifică şi practică”, ne spun chiar sociologii din cadrul Biroului Național de Statistică. BNS, instituția care a organizat acest recensământ de toată rușinea, recensământ care, au spus-o mai mulți, trebuie să fie auditat neapărat, urmează să publice victorioși rezultatele care vor avea o marjă de eroare ce poate fi doar imaginată (total diferită de cea pe care o anunță).

Pentru majoritatea sociologilor profesioniști este o rușine să comenteze despre o asemenea lucrare statistică. Bunăoară, Doru Petruți, nu pentru prima oară mi-a zis că refuză cu vehemență să mai comenteze public referitor la „un produs sociologic fraudulos”.
Așadar, pe lângă toate încălcările de neiertat care au marcat recensământul din 2014, însumarea celor care consideră că vorbesc româna și „moldoveneasca”, va fi un gest salvator din partea BNS. Să nu uităm că, la 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a decis că textul din Declarația de independență prevalează textului din Constituție. Or, declarația trebuie să fie editată ca antet la legea supremă, iar Art. 13 care spune că limba de stat a Republicii Moldova este anulat de decizia Curții. Așadar, limba de stat a R. Moldova este limba română. Și, chiar dacă conform ultimelor sondaje, aproximativ 65% din cetățenii RM le consideră limbi diferite, Declarația de independență le pune pe toate pe rafturi.

Mai mult decât atât, conform legislației, termenul-limită de publicare a rezultatelor finale este de maximum 27 de luni de la momentul de referinţă al organizării recensământului. Adică, BNS are la dispoziție încă un an și câteva luni la dispoziție, iar, între timp, Moldova funcționează după politici publice bazate pe date statistice vechi de 11-12 ani. Or, când este vorba despre ideologii, etnie și limbă, populația are nevoie de mult mai mult timp pentru a-și schimba viziunile, dar și de o conducere responsabilă, corectă și nicidecum coruptă, cum am avut de când am obținut independența.