Carte

Anatomia totalitarismului: TOP 10 autori

Toate sunt semnate de oameni care au cunoscut „viaţa în adevăr“ trăind în plin totalitarism.

1. Václav Havel, Scrisori către Olga, dar şi eseurile Anatomia unei reticenţe sau Puterea celor fără de putere.
2. Volumele semnate de Joseph Brodsky, precum şi stenograma procesului său din 1964.
3. Memoriile semnate de Nadejda Mandelştam, văduva marelui poet Osip Mandelştam. Volumele sale descriu existenţa cotidiană a minţii şi a trupului în dictatură mai bine decât orice altă proză imaginabilă.
4. În Gândirea captivă, Czesław Miłosz descrie procesul intern al capitulării societăţii în faţa statului totalitar.
5. Prin Arhipelagul Gulag, Alexander Soljeniţîn a fost primul rus care a relatat din interior, dând universului concentraţionar sovietic o dimensiune epică. E ca şi cum ai parcurge, prin lectură, un tur dantesc al iadului.
6. În Memorii, Andrei Saharov îşi poveşte viaţa de fizician, de disident şi de prizonier politic.
7. Elena Bonner nu a fost numai soţia lui Saharov, dar prin amintirile sale, Singuri împreună şi Mame şi fiice, reflectă experienţa sovietică la fel de profund ca Nadejda Mandelştam.
8. Norman Manea, deportat de mic copil în lagărul de concentrare din Transnistria de către autorităţile pronaziste, este un mare romancier român. A fost forţat să plece în exil în 1986. Astăzi, locuieşte în New York şi predă la prestigiosul Colegiu Bard. Volumele sale, Despre clovni: dicatorul şi artistul, precum şi autobiografia sa Întoarcerea huliganului descriu regimul totalitar românesc şi lupta scriitorului împotriva acestuia.
9. Cele mai importante documente în proză sunt semnate de un fost oficial comunist reconvertit disident, Milovan Djilas. Noua clasă şi Conversaţii cu Stalin oferă rara perspectivă din interior a unei voci eliberate.
10. Timothy Garton Ash rămâne cel mai important cronicar occidental al mişcărilor de eliberare din Est. Vorbitor de poloneză, istoricul de la Oxford scria despre mişcările tectonice din Europa Centrală şi de Est, când toţi în Vest vedeau regiunea ca fiind statică şi neinteresantă.

Via Revista 22
 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *