Accesul la rețeaua centralizată de apă este unul din avantajele vieții în localitățile urbane. Deși locuim într-o țară flancată de două râuri mari, o bună parte din orașe mizează pe sursele subterane de apă. Calitatea acesteia lasă de dorit, arată datele Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP), însă părerile consumatorilor sunt diferite. „Beau apă cumpărată, nu de la robinet. Nu-mi place. Deja de o lună are și miros”, ne-a spus Daniela, o angajată a serviciului de salubrizare din Telenești. În alt oraș, de exemplu, în Drochia, oamenii sunt în schimb mulțumiți. „Apa noastră e una din cele mai bune în republică”, declară cu multă siguranță șeful Apă-Canal din Drochia, Adrian Rotaru. În general, medicii și specialiștii recomandă pentru consum anume apa din robinet pentru că, înainte să ajungă la consumator, trece printr-un proces de tratare și filtrare, pe când apa din fântâni deschise este mult mai periculoasă pentru sănătate.
Nitrați, fluor și pesticide
Centrele Naționale de Sănătate Publică raionale verifică în fiecare trimestru calitatea apei. La sfârșitul fiecărui an se face apoi un bilanț al datelor. Astfel, în anul trecut, 68,97% din probele colectate din apeductele țării nu au corespuns parametrilor sanitaro-chimici, iar 9,77% nu au corespuns parametrilor biologici. Cifra respectivă rămâne aproape neschimbată în ultimii trei ani. Medicul CNSP de la Chișinău, Liliana Carp, precizează că apa este analizată în funcție de circa 30 de indicatori. E suficient ca unul din aceștia să nu corespundă parametrilor, ca proba de apă să fie considerată nepotrivită.
Totuși, CNSP colectează de birourile sale raionale informații privind trei indicatori: cantitatea de nitrați, fluor și pesticide. Conform datelor din 2014, în apa de robinet din orașele Anenii Noi, Călărași și Căușeni, a fost depistată o cantitate sporită de fluor, iar la Hâncești s-au identificat în unele probe nitrați. Orice depășire a parametrilor de substanțe chimice în apă poate afecta sănătatea. De exemplu, apa bogată în fluor poate dăuna dinților și oaselor, provocând osteoporoză sau fluoroză dentară. Specialistul CNSP conchide că, de obicei, calitatea apei din sondele arteziene depinde de capacitatea de tratare a acesteia de către regiile Apă-Canal orășenești.
Orașele încearcă să scape de „apa burcută”
În afară de Capitală, cu apa râurilor se mai alimentează orașele Edineț, Soroca, Ungheni, Leova, Cantemir și Cahul. În curând, în lista aceasta va intra și orașul Nisporeni. În 2012, aici, a demarat un proiect de construcție a apeductului care va aduce apa din Prut în oraș. După cum ne-a informat Artur Profirie, unul din coordonatorii proiectului, din cadrul primăriei orașului, deja a fost construită stația de epurare a apei, stații de pompare și rezervoare. A rămas finalizarea rețelelor de distribuție în raza orașului Nisporeni, dar și în satele apropiate Vărzărești și Grozești. Proiectul, în valoare de 14,5 milioane de euro, va fi finalizat în iulie 2016. Până atunci, însă, locuitorii din Nisporeni vor fi nevoiți să consume apă din fântâni arteziene, care se bucură de o reputație proastă. „Ea nu corespunde complet cerințelor, de aceea noi interzicem utilizarea ei în scopuri potabile. E așa-zisa apa „burcută”, adică apa bogată în hidrogen sulfurat. Ea se deosebește printr-un miros specific și o culoare mai închisă”, explică șeful CNSP Nisporeni, Ion Cibotaru.
Drept alternativă, oamenii fie procură apa de la magazin, fie o aduc de la cișmele și fântâni. Apa „burcută” se găsește și în raioanele vecine. La Hâncești, această problemă a fost parțial rezolvată în anii 2010-2012, când primăria a luat un credit de la BERD și a construit, la 10 km de oraș, fântâni arteziene cu apă potabilă, ca alternativă la cele patru ce funcționează în localitate. Șeful Apă-Canal Hâncești, Gheorghe Lică, asigură totuși că apa „burcută” nu este dăunătoare. „Dacă o lași în rezervor 12 ore cel mult, hidrogenul sulfurat se evaporă și nu-s probleme. Apa e bună pentru gospodărie, e moale”, spune Gheorghe Lică.
„O beau și crudă din robinet”
Specialistul principal al Direcției gospodărie comunală și drumuri din Călărași, Alexandru Marian, susține și el că în localitate nu sunt probleme cu aprovizionarea și calitatea apei. „E moale, curată, potabilă. Folosesc apa la prepararea mâncării, o beau și crudă din robinet, pentru că e bună”, ne-a spus funcționarul. El ne-a atras atenția, de fapt, la o altă problemă. Deși e anul 2015, multe străzi din Călărași încă nu sunt conectate la apeduct. Din cauza crizei economice, Guvernul a stopat finanțarea proiectului de extindere a rețelei de aprovizionare cu apă. „E vorba de 25 km de apeduct și canalizare în cartierele de periferie. S-au făcut lucrări doar în proporție de circa 3%, apoi s-au stopat”, a spus Alexandru Marian.
