(ARHIVELE NU ARD) Ghimpu gata să își taie mâinele după ce a scos oamenii la referendum pentru alegerea președintelui direct de către popor

Declarații în acest sens a făcut liberalul pentru Radio Europa Liberă.

Președintele PL spune că este categoric împotriva alegerii directe a președintelui țării, pentru că asta ar însemna ca Moldova să-I fie pusă pe palmă Federației Ruse. ”Vor preşedinte ales. Cine va fi preşedinte? Eu îmi tai mâinile, dar nu votez ca să avem un preşedinte pro-rus şi un Parlament pro-rus. Îmi tai mâinile, dar nu votez pentru aceasta. Stimaţi cetăţeni, aşa ceva nu voi admite. Pentru aceasta au luptat generaţii şi eu. Şi nu vom admite ca într-o noapte să punem pe palmă Federaţiei Ruse Republica Moldova în mod democratic, nu cum au luat Crimeea şi Donbasul, cu tancurile”, a declarant liderul PL.

În iulie, liderul PLDM, Vlad Filat anunța că, în această toamnă în Republica Moldova se va desfășura un referendum constituțional în urma căruia urmează să se stabilească o nouă modalitate de a fi ales președintele, a declarat joi președintele PLDM Vladimir Filat.

Potrivit liderului PLDM, în cadrul negocierilor cu PL și PD, privind formarea unei coaliții de guvernare, s-a discutat și despre procedura de alegere a președintelui. „Vom propune o alegere în trei pași. În primă instanță cu votul a 61 de deputați, apoi 57 și 51”, a declarat Filat în urma negocierilor cu președinții PL și PD.

Totodată, acesta a precizat că cele trei partide sunt tot mai aproape de definitiva acordul de constituire a alianței.

La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova a avut loc Referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii s-au expus în problema alegerii directe a şefului statului. Alegătorilor li s-a propus să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, votând pentru una din opţiunile: “Pentru” sau “Contra”.

Referendumul din 5 septembrie 2010 nu a fost validat din cauza prezenţei joase a alegătorilor. Doar 30.29%* de cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne de vot din minimul necesar de 1/3 de persoane înscrise în listele electorale.

Contextul referendumului constituţional din 5 septembrie 2010

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi alegerile anticipate din 29 iulie 2009 Parlamentul urma să aleagă în funcţie Preşedintele Republicii Moldova, însă în anul 2009 au eşuat toate cele patru 4 tentative de alegere a şefului statului pe cale parlamentară.

Pe fundalul acuzaţiilor reciproce dintre putere (Alianţa pentru Integrare Europeană) şi opoziţie (PCRM), în perioada ce a urmat (decembrie 2009 — iulie 2010) au fost întreprinse diverse tentative de soluţionare a situaţiei: • modificări şi interpretări de legi; • adresări la Curtea Constituţională, pentru solicitarea unor interpretări şi clarificări; • formarea unei Comisii constituţionale care trebuia să elaboreze modificări în Constituţie; • elaborarea uni nou text al Constituţiei; • elaborarea şi înregistrarea unor proiecte de legi privind modificarea Constituţiei la capitolul modalităţii de alegere a şefului statului (direct sau indirect, cu scăderea succesivă a numărului minim de voturi necesar); • implicarea structurilor internaţionale pentru mediere în conflict (Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, UE). Încercările de soluţionare a crizei politice pe cale parlamentară sau fără a modifica cadrul constituţional şi legal existent nu s-au soldat cu rezultate pozitive, ambele părţi (puterea şi opoziţia) rămînînd pe poziţii şi abordări diferite. Negocierile cu mediatorii externi şi în cadrul alianţei de guvernare au condus la o soluţie care poate fi numită “extremă”: implicarea directă a cetăţenilor ţării, prin declararea referendumului constituţional.

6 iulie 2010 Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiativa de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional, iar la 7 iulie 2010 legislativul a adoptat Hotărîrea privind desfăşurarea referendumului republican constituţional, care a fost stabilit pentru data de 5 septembrie 2010.

Pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul au votat circa 707,468 de persoane, iar contra 97,999 de persoane. Reamintim că, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, pentru PL au votat 154,518 de persoane, pentru PLDM – 322,201, iar pentru PD – 252,489 de persoane.

sursa. timpul.md