Rata medie de creștere a PIB-ului, în anii 2013-2030, se va ridica la doar 2,5 % pe an. Alexei Uliukaiev (n.r. ministrul Economiei al Rusiei) poate doar să spere că un diagnostic atât de dur va provoca parlamentarii să-și amintească de necesitatea implementării unor reforme.
Ministerul Economiei a revizuit semnificativ prognoza pe termen lung a creșterii economice. Astfel, dacă șase luni în urmă, se presupunea că media anuală de creștere a PIB-ului, în anii 2013-2030, va fi de 4,1 la sută, atunci acum ea a ajuns la doar 2,5 la sută.
Ministrul Dezvoltării Economice, Uliukaiev, a dat de înțeles că, dacă înainte acest document a fost mai mult de un set de obiective, acum acesta este o prognoză. Iar acest evident pesimism este o modalitate de a reaminti Guvernului și societății că, dacă nu vor fie implementate anumite reforme ți nu va fi stimulată economia, țara intra în proces de degradare. Mai mult, nici promisiunile electorale ale președintelui Vladimir Putin nu se vor îndeplini.
Traiectoria de subdezvoltare
Dacă înainte prognozele pentru Ministerul Economiei au fost moderat-optimiste, acum acestea sunt conservatoare. Comparativ cu anterioarele perioade „conservatoare”, actuala se apropie mai mult de pesimism. Dacă atunci se credea că, în cel mai rău caz, rata medie de creștere a PIB-ului, în anii 2013-2030, va fi de 3,1%, acum se așteaptă la doar 2,5%. Diferența pare să fie mică, dar, pentru o perioadă de 17 de ani, este destul de mare. Trebuie menționat și faptul că, în țările în curs de dezvoltare nivelul de tranziție spre recesiune nu este nulă, ci de 3%.
În pofida faptului că prețul la energie este stabil și echilibrul relativ în economie, creșterea economică va încetini, reformele nu vor mai avea loc, iar Rusia va arata tot mai rău în comparație cu alte țări în curs de dezvoltare din lumea a treia. Chiar și foștii vecini ai Rusiei, din cadrul fostei Uniuni Sovietice, se vor dezvolta mult mai rapid decât media.
Motiv pentru schimbarea prognozei nu a fost înrăutățirea condițiilor externe (prețul petrolului se așteaptă a fi suficient de ridicat), ci actualizarea prognozei la nivel intern.
Motivul actualizării a fost interesul scăzut pentru investiții. Dacă în planul precedent nivelul investițiilor publice a fost de 3,5% din PIB, atunci în actualul plan investițiile reprezintă doar 2,2 % din PIB. Intrările de capital au fost anulate de tot. „Fluxurile transfrontaliere de capital privat vor fi echilibrate” .
Până în 2030 țara va deveni tot mai puțin vizibilă pe scena mondială. În 2012, contribuția Rusiei la PIB-ul mondial a fost de doar 4la sută, iar peste 17 ani contribuția va reduce până la 3,4 la sută. În același timp, cota Chinei va crește de la 13,4% la 20,4 %. Mai mult, creșterea ponderii țărilor CSI va fi mai mare decât cea a Rusiei – de la 1,2% la 1,3%.
Desigur, astfel va scădea și interesul investitorilor. Jim O’Neill, unul dintre cei mai respectați economiști din lumea bancară, autorul a acronimului BRIC, a declarat recent că Indonezia poate înlocui pe bună dreptate Rusia în scurt timp, astfel încât acolo situația demografică este mult mai favorabilă, iar creșterea economică poate trece cu ușurință de 5%.
„Scenariul conservator, scriu de experții MED, se caracterizează printr-o creștere moderată pe termen lung a economiei pe baza modernizării active a sectorului de energetică, combustibil și materie primă. Aceasta prin menținerea concomitentă a materiale barierelor structurale în dezvoltarea capitalului uman, de infrastructură, transport și a sectoarelor civile”. „Rată moderată pe termen lung de creștere”, un eufemism pentru creșterea PIB-ului cu 2,5-3,5 % pe an, iar mai aproape de 2030, chiar cu mai puțin (1,8% ).
Totuși, acest scenariu este defalcat: Uliukaiev a recunoscut deja că în 2013 creșterea nu va fi de 1,8%, ci de1,5-1,6%. Ministrul de Finante, Anton Siluanov, este sigur de acelașii lucru. „Prognoza, care a fost elaborată în luna august a acestui an și care prevede o creștere de 1,8% din PIB, nu este tocmai realizabilă”.
Investițiile sunt în primul rând legate de apariția unor noi surse de extragere a petrolului și gazelor în Siberia de Est, precum și de construcția drumurilor. Cu toate acestea, construcția magistralei Moscova-Kazan (den altfel, cu întârziere), dezvoltarea poligonului estic, adică a căilor ferate din Siberia și Orient îndepărtat, construcția centurii în jurul capitalei și dublarea lungimii drumurilor federale va permite doar „să rezolve blocajele" sistemului de transport. Însă aici nu este vorba despre un oarecare progres.
Lipsa investițiilor nu va permite atingerea indicatorilor de acumulare a capitalelor stabilite în luna mai prin decretul președintelui. În 2011, aceștia ajungeau la 21%, iar până în 2020 nu se așteaptă ca aceștia să crească mai sus de 24%. Mai mult, investițiile în domeniul tehnologiilor științifice, educației și medicinii vor fi destul de reduse.
Infrastructura va deveni tot mai depășită. Drept rezultat, țara riscă să rămână fără electricitate (centralele electrice vechi ar trebui eliminate treptat), fără căldură și drumuri.
Învechită va fi nu doar infrastructura fizică. Insuficiența investițiilor în sănătate, educație și servicii sociale ar putea duce la degradarea în continuare a capitalului uman. Acest lucru va reduce la zero orice șansele de modernizare. E puțin probabil ca Rusia să ajungă la nivelul african de dezvoltare, însă este foarte probabil să coboare până la cel latino-american.
Prin urmare, productivitatea muncii va crește foarte lent, cu o medie de circa 3 la sută pe an. În același timp, salariul real va crește în mediu cu 3,5% pe an, considerabil mai rapid decât productivitatea muncii.
Potrivit Ministerului de Dezvoltare Economică, structura socială a societății ruse se va schimba nesemnificativ. Până în 2030, clasa de mijloc va crește de la aproximativ un sfert până la o treime, însă va crește diferența dintre venituri. Cu cât, prognoza nu menționează.
Societatea va îmbătrâni treptat, de mortalitate vor scăpa doar migranții. Rata natalității se va stabiliza la 1.6-1.7, iar speranța de viață va ajunge la 74 de ani. Totuși, anii de bătrânețe nu vor fi asigurați. Pentru anul 2030, Ministerul Dezvoltării Economice prognozează pensia medie în valoare de 24 de mii de ruble. Luând în considerare inflația așteptată, aceasta reprezintă cu doar 38 la sută mai mult decât în 2013 . Însă, trebuie menționat că acest pronostic poate fi mult prea optimist, luând în considerare stagnarea de mulți ani și înrăutățirea structurii demografice a populației.
Continuarea articolului aici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
