Au venit să facă agricultură acasă, dar statul le pune bețe în roate

Vorbesc despre moldovenii din satul Puhăceni, raionul Anenii Noi. An de an, sătenii se confruntă cu mai multe probleme până ajung să strângă roada – fie vânturile puternice rup peliculele, fie răsadul îngheață în timpul nopților reci. Cea mai dificilă etapă este, însă, comercializarea producției. Agricultorii se plâng că ajung să-și vândă marfa la un preț de nimic. Prin urmare, deseori, ei se gândesc să renunțe la acest tip de activitate, însă gândul că anul viitor vor avea un venit mai mare îi face să rămână fideli agriculturii.

Intrarea în satul Puhăceni, Anenii Noi

Chiar la intrarea în satul Puhăceni putem observa că localnicii sunt pasionați de agricultură. Aici găsim zeci de sere care se întind pe mai multe hectare (ha) de pământ. Și în cealaltă zonă a satului avem parte de aceeași imagine. O plimbare prin localitate scoate în evidență faptul că, din cinci case, patru au cel puțin o seră în grădină. Prin urmare, reprezentanții primăriei ne-au asigurat că în R. Moldova nu mai există nicio localitate unde mai mult de 80 la sută dintre săteni ar face agricultură.

Are studii în economie, dar s-a dedicat agriculturii

Vasile Petrov este un tânăr care, împreună cu tatăl și cu alți doi frați de-ai săi, face agricultură în satul Puhăceni mai bine de șapte ani. Familia are mai multe sere care sunt amplasate pe 1,5 ha de pământ. Bărbatul spune că în fiecare an, banii pe care-i câștigă din vânzarea producției sunt reinvestiți pentru anul următor. Spre exemplu, o sămânță de tomate costă un leu și 40 de bani, iar cei care le cumpără nu sunt asigurați că acestea vor rodi.

„În toți acești ani am crescut roșii și castraveți, iar roada pe care o cultivăm o vindem peste hotare. Chiar dacă nu mi-am făcut studiile în domeniul agronomiei, am învățat să fac această muncă singur. Am ales să muncesc în agricultură, pentru că facultatea de economie pe care am făcut-o în România nu-mi oferă prea multe posibilități de angajare”, menționează tânărul.

Frații Petrov lucrează în fiecare zi în serele pe care le dețin

Vasile a mai povestit că roșiile și castraveții pe care le produce familia sa trec prin mai multe mâini până ajung la consumatorul final. El spune că în R. Moldova există mai mulți intermediari decât producători, iar aceștia strâng producția de la agricultori și ulterior o vând mai scump. „Noi nu avem timp să vindem câte un kilogram de roșii la piață, pentru că strângem zeci de tone lunar și de aceea suntem nevoiți să le comercializăm mai ieftin în același timp”, explică Vasile Petrov.

Chiar dacă este dispus să plătească câte 120 de lei pe zi, tânărul spune că întâmpină dificultăți atunci când caută muncitori și de aceea este nevoit să aducă oameni din altă localitate.

A lucrat peste hotare, dar a revenit acasă

Un alt agricultor din aceeași localitate este Sergiu Buga. El are mai multe sere în care crește roșii și ardei. Bărbatul a lucrat mult timp peste hotare, dar acum șapte ani a revenit acasă și a început să cultive legume. Potrivit lui, atunci când era peste hotare lucra mai puțin și câștiga mai mult, dar de când practică agricultura nu mai poate strânge bani și îi împrumută de la bancă. Prin urmare, doar dorința de a vedea cum îi cresc copiii îl mai ține în R. Moldova.

„Când ai sere, trebuie să muncești foarte mult. Statul nu doar că nu ne ajută cu nimic, dar încă ne pune bețe în roate. Pentru ca să beneficiezi de subvenții, trebuie să strângi atât de multe documente, încât la un moment dat ești nevoit să renunți”, mărturisește indignat agricultorul.

Totodată, puhăceanul spune că cele mai mari dificultăți le întâmpină atunci când trebuie să-și vândă producția. „Lucrăm anul împrejur, dar când vindem roșiile și ardeii le dăm la un preț foarte mic. Anul trecut un kilogram de tomate îl ofeream cu aproape cinci lei și a fost bine, dar în ceilalți ani eram nevoiți să comercializăm produsele chiar și cu mai puțin de doi lei”, subliniază dezamăgit Buga.

Potrivit bărbatului, în fiecare an, el trebuie să cumpere peliculă de zeci de mii de lei, pentru că vânturile puternice o rup regulat. Alte câteva mii de lei trebuie să le aloce pentru cumpărarea furtunului care picură la rădăcina fiecărei plante.

Dacă muncești mult, poți trăi bine și în R. Moldova

O altă persoană care are mai multe sere în Puhăceni este Constantin Suruceanu. El a montat câteva chiar în grădina din preajma casei sale. Bărbatul spune că face agricultură mai bine de 15 ani. Cât ține de produsele pe care le cultivă, el menționează că produce doar ceea de ce sunt interesați consumatorii și permanent încearcă să iasă primul pe piață.

Prin urmare, datorită faptului că are puțină marfă, moldoveanul o vinde angro în capitală la un preț avantajos.

„Niciodată nu m-am gândit să plec peste hotare, pentru că m-am pus bine pe picioare aici. Îmi iubesc soția și vreau să văd cum îmi cresc copiii. Eu consider că dacă muncești mult, poți trăi bine și în R. Moldova”, se arată convins Constantin. Pe lângă producția din sere, el mai crește morcov și pepene verde în câmp.

Constantin Suruceanu lucrează în domeniul agricol de 16 ani

Potrivit agricultorului, familia îl susține în tot ceea ce face și îl ajută. Atât soția, cât și cele două fiice pe care le are se implică în lucrările agricole.

Notă: La începutul anului 2014, Guvernul RM a aprobat Regulamentul de subvenționare în agricultură. Prin urmare, în acest an fondul de ajutor pentru fermieri va constitui 500 de milioane de lei față de 400 de milioane în 2013. Cât privește stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat – sere de iarnă, solarii, tuneluri – subvențiile se majorează până la 60 la sută.