Averea din lada lui Eminescu

În cadrul manifestării, moderatorul ei, acad. Mihai Cimpoi, directorul de onoare al instituţiei, a amintit că cele 38 de caiete au fost recuperate din lada lui Mihai Eminescu, pe care poetul o purta pe la gazdele sale din diversele oraşe pe unde călătorea şi muncea. Lada a ajuns la criticul Titu Maiorescu, cel care, în 1902, a dăruit-o cu tot cu manuscrise Academiei Române. Alte trei caiete, scrise în sanscrită, se păstrează la Biblioteca de Stat din Iaşi. Aceste caiete, zicea filosoful Constantin Noica, sunt un miracol al culturii româneşti. Manuscrisele au fost restabilite cu un copiator adus din străinătate de reputatul actor, preşedintele Uniunii Teatrale din România, Ion Caramitru, pe când el se afla în funcţia de ministru al Culturii din această ţară. Fiind unul performant, copiatorul a restabilit chiar şi însemnările făcute cu creionul de către marele poet. Copiatorul a înlăturat fundalul galben al caietelor. Tirajul „Caietelor” este de 750 de exemplare şi ele vor ajunge în instituţiile de cultură din republică.

Prezent la eveniment, primarul comunei Dumbrăveni din România, Ioan Pavel, localitate care a făcut parte din moşia tatălui lui Mihai Eminescu, a menţionat că poetul şi-a petrecut copilăria în acest sat unde, se presupune, că s-a şi născut. „Dar Eminescu, de fapt, s-a născut şi la Ipoteşti, şi la Botoşani, şi la Chişinău, şi pretutindeni în Europa, unde au mai rămas urmele lui”, a constatat vorbitorul. Altminteri, la Dumbrăveni se organizează ample manifestări culturale, ultima, recentă, fiind consacrată poeţilor Grigore Vieru şi Adrian Păunescu. Tot Primăria Dumbrăveni a sponsorizat apariţia volumului „Critice. Identitate şi alteritate”, tipărit de Editura „Magna Princeps” din Chişinău, lansat în această zi.

Surpriza evenimentului de la Centrul Internaţional Academic „Mihai Eminescu” din Chişinău a fost proiectarea primului film documentar despre marele poet – „Eminescu, Veronica Micle şi Creangă”, realizat de către Octav Minar în 1914. Filmul, găsit în Arhivele Statului din România, a fost recondiţionat tehnic în Italia. Pelicula conţine nişte scene imortalizate la Humuleşti în care apar fraţii lui Ion Creangă.