Avocat: E suspectă viteza cu care se dorește modificarea proiectului de Lege cu privire la avocatură

Avocații moldoveni au intrat în grevă japoneză, dar amenință cu o grevă generală. Se întâmplă după ce președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Olesea Stamate, a depus un amendament la proiectul de Lege cu privire la avocatură. Este vorba despre excluderea art.52, aliniat 2 care vizează reținerea, arestarea și percheziționarea avocaților, fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante. ”Este suspectă viteza cu care se dorește modificarea proiectului de Lege cu privire la avocatură. În plus, nu există o motivare suficientă”, spune la RFI, Constantin Tănase, membru al Uniunii Avocaților din R.Moldova.

”Nu ar fi o problemă ca o prevedere să fie modificată. Dar nu putem să purcedem cu viteză să modificăm o lege, fără a avea o motivare. Fără a avea o situație care ar putea să ne convingă că există o problemă foarte mare. Și anume această problemă ar fi că, în cazul reținerii avocaților, dacă nu este vorba de un flagrant, ar trebui să existe un accept al Consiliului Uniunii Avocaților”, afirmă Constantin Tănase.

Precizăm că, Uniunea Avocaților din R.Moldova cere retragerea amendamentului propus de Olesea Stamate întrucât atentează la independența avocatului. Art.52, aliniat 2 prevede că ”avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”.

”Nu avem niciun an de când modificările la Legea cu privire la avocatură referitor la asigurarea unor garanții pentru exercitarea profesiei de avocat, au fost votate. Foarte mult timp au fost coordonate, unele încă de prin 2016. Avem o practică vicioasă – ușurința cu care se modifică o lege. De fiecare dată, într-o situație anume, se modifică o lege. Dacă ar exista cazuri când într-adevăr persoanele ar fi fost supuse urmăririi penale din cauza că comunitatea avocaților nu ar permite reținerea sau percheziționarea unui avocat, dacă ar exista un caz sau două cazuri elocvente care ne-ar spune nouă că într-adevăr e o problemă, desigur că s-ar putea purcede la modificarea acestei legi. Dar până când nu avem o problemă, legea nu trebuie modificată. Asta în cazul în care parlamentarii urmează să țină cont și de opinia partenerilor care sunt vizați de o lege”, consideră avocatul de la Chișinău.

Totodată, Constantin Tănase afirmă că ”procurorii dispun de o formă de imunitate penală. La fel ar trebui să li se asigure și avocaților. Ceva similar. Sau dacă este o problemă, renunțăm absolut la toate formele de imunități pe care le au foarte multe persoane din sistemul public”.

”Avem o dezamăgire privind modul în care actuala guvernare înțelege drepturile omului. Nu simțim niciun fel de schimbare a abordării referitor la modul în care urmează a fi exercitată profesia de avocat, drepturile de care ar trebui să beneficiem și asigurarea unei egalități”.

De partea sa, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, susține că printre avocați sunt mulți profesioniști onești, care-și fac meseria cu onoare și luptă cu corupția din sistem. Însă sunt și cazuri când avocatul acționează ca un ”intermediar” între client și judecător sau procuror. Și asemenea cazuri trebuie investigate și sancționate.

”Cum suntem împotriva corporativismului în procuratura, judiciar, la fel trebuie să evităm corporativismul în avocatură. În acest context, și ținând cont de faptul că sistemul procuraturii încă nu este unul curat, integru, o soluție de compromis ar fi ca avocații, cel puțin până la finalizarea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor, să beneficieze de imunitate similară judecătorilor și cea care o propunem pentru deputați – adică – cu excepția infracțiunilor de corupție și cazurilor de flagrant. Și asta ar fi o măsură de compromis, care sper ca va fi agreată de avocați. Judecătorii, spre exemplu, au un anumit grad de imunitate. Și totuși când ține de infracțiunile de corupție și de cazuri de flagrant, acordul CSM nu este necesar. Am înregistrat și un proiect de modificare a Constituției pentru a limita imunitatea deputaților în cazul infracțiunilor de corupție. Și în acest context, această imunitate a avocaților pare disproporționată”.

”Or, nici în România, de exemplu, legislația nu prevede vreo încuviințare pentru acțiunile de urmărire penală împotriva avocaților. Iar un amendament care a fost promovat in 2016, care limita genul de corespondență care putea fi verificată de procurori a fost dur criticat”, afirmă Olesea Stamate.

În același timp, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco susține că ”formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante”. ”Nu este oportun ca imunitatea absolută să fie păstrată. În același timp, de vreme ce o astfel de normă a fost deja introdusă, nu cred că e bine nici să se renunțe la ea în totalitate”, este de părere ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Precizăm că, avocații moldoveni au anunțat marți și miercuri greva japoneză, purtând banderole albe la braț. Apărătorii solicită parlamentarilor să admită solicitarea Uniunii Avocaților prin care să fie retras amendamentul la proiectul de Lege cu privire la avocatură. În caz contrar, în perioada 20-24 ianuarie va fi sistată total ”activitatea de avocat, inclusiv a activității avocaților din cadrul sistemului de asistență juridică garantată de stat”, se arată în hotărârea Uniunii Avocaților din Moldova.

RFI.RO