Partidul Acțiune și Solidaritate a intrat în recentele alegeri parlamentare cu cel mai mare buget electoral, depășind 18 milioane de lei. Contribuțiile au venit atât de la persoane fizice, cât și de la agenți economici, iar în listă apar nume și companii cu istorii controversate ori legate de contracte cu statul. Oficialii PAS spun că au respectat legea, însă tabloul finanțării relevă zone gri și situații care ridică întrebări legitime despre integritate și oportunitate.
O investigație recentă arată că un capitol consistent îl reprezintă donațiile bugetarilor: circa 3,5 milioane de lei. În liste se regăsesc medici, profesori, pensionari și funcționari care au donat sume semnificative, uneori echivalente cu venitul pe o lună. Zeci de primari apar printre susținători, inclusiv edili aleși la locale pe listele altor partide, dar care ulterior au trecut la PAS. Cazul raionului Călărași este emblematic: 14 bugetari au donat între 400 și 10.000 de lei, cel mai generos fiind președintele de raion, Nicolae Drăgănel (devenit ulterior deputat), care afirmă că donațiile sunt benevole și recurente, „o necesitate” a vieții de partid.
Mobilizarea de la Călărași a inclus și conducerea Primăriei: primarul Victor Ambroci, viceprimara Doina Harea și alți angajați au virat sume de până la 1.000 de lei, insistând că nimeni nu i-a constrâns. Doi medici din spitalul raional au donat 4.000 și 10.000 de lei, iar administratoarea Azilului pentru Bătrâni a explicat că a contribuit „din salariu”, considerând că fiecare trebuie „să se implice”. Mesajul comun: sprijin pentru „viitorul european” și pentru o campanie „corectă și onestă”.
În raionul Ialoveni, ultimele zile de campanie au adus transferuri generoase: medici de familie și o profesoară au virat câte 15.000 de lei, iar directorul Gospodăriei Locativ-Comunale, Ion Cujbă, a donat 12.000 de lei, afirmând că a convins și rude și colegi să contribuie. Un maistru din aceeași instituție, Sergiu Vasilița, a oferit tot 12.000 de lei, susținând că este „simpatizant”, indiferent de momentul campaniei. În paralel, registrul donațiilor indică discrepanțe punctuale: o profesoară spune că a transferat banii de pe card, dar apare în registru cu donație cash în ultima zi de campanie.
Componenta corporate adaugă miza controverselor. 60 de companii au donat aproape 4 milioane de lei, iar peste 1 milion a venit prin angajați ai firmelor private. Două companii afiliate omului de afaceri Alexandr Bilinkis — inclusiv EditTiparGrup — au oferit 380.000 de lei, în timp ce aceeași EditTiparGrup încasa, în paralel, peste 3 milioane de lei de la Blocul Patriotic pentru tipăriri. Sediul de campanie PAS a funcționat într-o clădire a „BBK Estate”, firmă implicată anterior în demolarea unui monument istoric, pentru care partidul a plătit chirie. În nord, grupul de companii asociat familiei Pop a virat sume importante, fondatorul Mihai Pop evocând drept motivație „viitorul european” și experiența directă cu piețe UE.
În zona companiilor „abonate” la bani publici, angajații holdingului Le Bridge au direcționat peste 250.000 de lei (managementul susține că sunt decizii strict personale), iar 18 angajați ai Vitafor/Latti au donat câte 15.000 de lei fiecare, în timp ce firma a câștigat în ultimii ani tendere alimentare. La T&T Motors Service, proprietarul și mai mulți angajați au contribuit, pe fundalul unor contracte consistente cu instituții publice, inclusiv unul semnat chiar înainte de alegeri; directorul respinge orice legătură între donații și licitații.
Există și cazuri sancționate. „Consistcom” a virat aproape 200.000 de lei deși avea contracte publice de peste 15 milioane — CEC a constatat încălcarea, iar trezorierul PAS spune că banii au fost returnați înainte de hotărârea oficială. În alt dosar, Ludmila Meraji, director comercial la o companie din turism ce a lucrat cu instituții publice, a donat 95.000 de lei fără a avea venituri suficiente în anul precedent; CEC a amendat-o și a obligat partidul să vireze la buget jumătate din sumă. CEC subliniază că, în lipsa probelor de donații fictive, contribuțiile angajaților rămân legale.
Lista include și nume cu legături sensibile: firme și persoane menționate în note SIS sau în anchete privind Calea Ferată a Moldovei, ori entități asociate anterior cu Vladimir Plahotniuc. Conducerea PAS admite că nu a operat un filtru de integritate al donatorilor, limitându-se la verificări de conformitate legală (cetățenie, venituri anterioare), și susține că licitațiile publice sunt „imposibil de trucat” la standardele actuale. În contrapunct, rămâne dilema publică: ce ar trebui să primeze într-o campanie — litera legii sau și testul de integritate al banilor?
