Dodon, un incompetent populist! Primăriile mici și raioanele trebuie desființate; fără reforma administrativă Moldova moare
Republica Moldova se află într-un punct critic: demografic, economic şi administrativ. Avem o populaţie în scădere, structuri locale supradimensionate şi costuri publice care înghit resurse ce ar trebui investite în servicii — nu în birocraţie. În acest context, retorica defensivă a unor lideri precum Igor Dodon, opus reformelor reale, nu este doar greşită: este periculoasă.
Moldova numără zeci de unităţi administrative — raioane, sate şi primării foarte mici — în timp ce populaţia scade dramatic (date recente arată aproximaţii în jurul a 2,6 milioane de locuitori). Mentinerea acestor structuri fragmentate costă, îngreunează investiţiile şi blochează accesul la servicii moderne. Reformele administrative propuse public de guvernul pro-european nu sunt un capriciu tehnocrat: sunt o necesitate pentru eficientizare şi pentru compatibilitatea cu standardele europene.
Dodon, un incompetent populist fără soluții
În loc să ofere un plan viabil pentru consolidare şi descentralizare eficientă, Dodon şi aliaţii săi preferă opoziţia instinctivă, populistă. Critica fără propuneri concrete nu plăteşte şcoli, nu modernizează spitale şi nu aduce fonduri europene. Într-o perioadă în care electoratul a trimis un vot clar în favoarea reformelor (rezultatele recente ale alegerilor parlamentare acordă mandat pentru parcursul european al ţării), opoziţia de tip „stop schimbării” este o piedică în calea salvării statului.
Ce trebuie făcut — şi rapid
- Reducerea numărului de unităţi administrative — comasarea primăriilor mici în entităţi funcţionale care pot oferi servicii publice de calitate.
- Reorganizarea raioanelor — transformarea lor sau integrarea în structuri regionale mai eficiente, cu alocare transparentă a resurselor.
- Protecţia serviciilor locale — garantarea accesului la şcoli, sănătate şi infrastructură, indiferent de reconfigurarea teritorială.
- Plan de interoperabilitate şi digitalizare — pentru a reduce costurile administrative şi a îmbunătăţi transparenţa. Raportele şi strategiile europene insistă pe astfel de măsuri ca precondiţie pentru absorţia fondurilor şi pentru modernizare.
Alegerea e simplă: reformă sau declin
Moldova trebuie să aleagă între două drumuri: reforma — cu dureri de scurtă durată dar cu perspectivă de dezvoltare — sau menţinerea unui sistem fragmentat care va ghida ţara spre stagnare şi dependenţă. Continuarea retoricii opuse schimbării (aşa cum o practică Dodon) este un lux pe care Moldova nu şi-l mai poate permite. În faţa acestei realităţi, teama populistă de „desfiinţare” trebuie înlocuită cu un discurs matur: comasarea şi eficientizarea înseamnă servicii mai bune pentru oameni, nu tăieri brutale.
Dacă vrem un stat funcţional, prosper şi capabil să negocieze cu succes integrarea europeană, trebuie să renunţăm la orgolii politice şi la lideri incapabili să propună soluţii — nu la primării, şcoli şi spitale. Reformele administrative nu sunt o opţiune: sunt condiţia de supravieţuire a Moldovei.
