Hârtopul Mic, un sat cocoțat pe dealurile raionului Criuleni, probabil are multe merite deosebite, însă cert este faptul că Ansamblul folcloric de copii „Băștinașii” îi duce faima pe ambele maluri ale Prutului promovând obiceiurile și cântecele frumoase culese de la bătrâni. 
Se spune că cu mulți ani în urmă lângă satul Hârtopul Mare a fost construit un schit de bărbați. Tot pe aceste teritorii, un boier și-a plasat moșia cu toate rudele sale – așa începe legenda satului Hârtopul Mic. De fapt, această denumire oficială este rar folosită de săteni. Ei continuă să spună „Mă duc la Schit”, iar Hârtopului Mare îi zic doar Hârtop. Deși sunt feriți de inundații și cutremure, oamenii de aici se tem de secetă, pentru că trăiesc pe dealuri, iar îndeletnicirea numărul unu a lor este cultivarea cartofilor, care începe primăvara devreme. Cartofii sunt principala sursă de venit. Altfel, nu ar avea de ales decât calea pribegiei, pe care au luat-o deja mulți hârtopeni.

„Muncim foarte mult”

„Timpul a trecut pe neobservate pe acele meleaguri frumoase cu mari gospodării și oameni harnici și, vrei nu vrei, zărești dragi copilași care se joacă pe toloacă”, continuă legenda satului, sugerând continuitatea generațiilor. De 12 ani, în Hârtopul Mic activează Ansamblul folcloric „Băștinașii” care a reușit în acest timp să câștige titlul de colectiv model în republică. Pe 14 aprilie, acesta a luat Premiul Mare la prima ediție a Festivalului Național de folclor al copiilor organizat la Ungheni de Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Imaterial. Distincția a făcut și mai consistentă arhiva de diplome decernate pentru locul întâi pe care copiii din Hârtopul Mic îl câștigă de fiecare dată la festivalurile de folclor din țară și de peste hotare. „Noi muncim foarte mult. Dacă există un scop bine determinat, nu există odihnă. Iar scopul este să ocupăm locul întâi. Nu avem un program fix. Venim la repetiții de câte ori este nevoie”, spune elevul Dumitru Grama. „Noi nu ne ducem doar să ne arătăm pe scenă, ci să demonstrăm tot ce știm mai bine”, îl susține colega Ina Plămădeală. Pentru „Băștinași”, însă, orele de la liceu alternează cu pusul cartofilor, deoarece primăvara gospodarii din sat nu-și văd capul de treburi. De aceea, repetițiile sunt pentru ei adevărate momente de odihnă și plăcere, chiar dacă lucrează intens asupra fiecărei replici sau detaliu din spectacol. „Noi întâi ne săturăm bine de lucru, ca apoi să venim aici să ne odihnim frumos”, spune Mihaela Cristian.

Copiii de la sat sunt mai aproape de tradiții

„Băștinașii” te cuceresc cu talentul lor din prima. Spălatul cu ou în dimineața zilelor de Paști, joaca pe toloacă, petrecerea la armată, ca să nu mai vorbim de colinde și hăituri, învie în scene captivante pe care doar copiii pot să le creeze. Fondatoarea ansamblului, profesoara de educație muzicală Lidia Stăvilă a reușit să cizeleze ținuta lor scenică, dicția și să le stimuleze pasiunea pentru improvizație. „De fiecare dată, noi ne străduim să punem în scenă obiceiurile naționale, fie că e vorba de întoarcerea ciobanilor cu daruri la stână sau pupatul miresei, fie că e vorba de obiceiurile la care participă copiii la marile sărbători religioase”, explică Lidia Stăvilă. Talentul „Băștinașilor” a fost remarcat de oaspeții din România care vin la stațiunea de odihnă „Satul Moldovenesc” ce se află nu departe de Hârtopul Mare. Deja de doi ani, vara, stațiunea are program special care include spectacole cu Ansamblul „Băștinașii”. „Copiii de la sate sunt mai aproape de tradiții. Ne străduim să interpretăm cântece folclorice autentice, pe care le-a cules mama de la bunici”, ne spune Nicoleta Stăvilă, fiica profesoarei de educație muzicală. Ea își face studiile la Chișinău, dar în zilele de odihnă vine la repetiții ca să-și susțină surioara de cinci ani, un muguraș de fată care, la această vârstă fragedă, cântă și dansează de mai mare dragul.