Ucraina, România, Rusia, Italia, Spania sau Liban,- sunt doar câteva dintre țările care au „reprezentanți” în penitenciarele noastre. Noi am reușit să ne întâlnim cu câțiva dintre ei și am aflat ce înseamnă să fii deținut străin într-o țară ex-sovietică și cum au fost „întâmpinați” de pușcăriașii autohtoni.

Conform datelor prezentate de angajații Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP), în prezent în penitenciarele din țara noastră își ispășesc pedeapsa 91 de deținuți străini. Dintre aceștia 27 sunt ucraineni, 17 ruși, 13 români, 5 armeni, câte 3 sunt din Bulgaria, Liban, Turcia și Tadjikistan, câte 2 din Italia, Georgia și Republica Centrală Africană, iar din Serbia, Muntenegru, Siria, Spania, Turkmenistan, Uzbekistan, Albania, Azerbaidjan, Camerun, Grecia, Irak și Kazahstan, avem câte un condamnat.

Unul dintre cei care a acceptat să vorbească despre „experiența” sa în R. Moldova, este un bărbat din Liban. Ca să discutăm cu el am mers la Penitenciarul nr. 13 din Capitală.

„Am plătit 5 mii de euro ca să pot trăi în condiții mai bune”

Din start el a cerut să-i fie protejată identitatea, de aceea o să-l numim Omar. Stranierul a ajuns după gratii pentru că este învinuit de trafic de persoane, însă chiar după primele schimburi de replici acesta ne-a asigurat că s-a comis o greșeală și că procurorii nu au probe și n-ar trebui să-l țină închis. Libanezul a venit în R. Moldova la începutul anilor 2000, atunci și-a început studiile la Universitatea de Medicină. Ulterior, tânărul s-a căsătorit cu o moldoveancă și au adus pe lume doi copii. Între timp, fiind farmacist de specialitate, bărbatul și-a deschis câteva farmacii. „Acum un an m-au oprit la aeroport și m-au reținut, spunându-mi doar că „dumneavoastră vindeți oameni. Cineva a scris o plângere pe mine, dar nici nu s-a pomenit nimic despre o asemenea acuzație gravă. Nu pot să-mi imaginez cum s-a ajuns la așa ceva”, povestește interlocutorul meu, într-o română ușor schimonosită.

Până acum el și-a schimbat șase avocați și susține că aceștia au cerut peste 20 de mii de euro, pentru servicii. „Pe lângă asta, la început m-au pus într-o cameră cu guzgani și am fost stresat foarte mult. Am plătit 5 mii de euro ca să pot trăi în condiții mai bune. Asta s-a întâmplat când a fost administrația veche, acum deja lucrurile s-au schimbat. Pe lângă asta mi-au fost luate cu forța aproape toate afacerile pe care le aveam. Când mă gândesc că pentru infracțiunea, de care sunt învinuit, se dau pedepse de până la 20 de ani, mi se face greu pe suflet. Nu pot să-mi imaginez că cei doi copii ai mei vor crește fără tată”, a constatat dezamăgit străinul.

În cele câteva luni, de când stă după gratii, Omar încă nu a avut parte de nicio judecată. Zilele acestea urmează să aibă loc prima, iar el speră că va fi lăsat să plece acasă. „Nu mai rămân aici nicio zi. Îmi iau familia și mă duc la mine în țară. Acolo nu se întâmplă asemenea lucruri. În Moldova e ceva strașnic”, a conchis libanezul.

„Fără mită nu faci nimic în țara asta”

Din cei peste 90 de cetățeni străini, condamnați în R. Moldova, 20 sunt din țări membre ale Uniunii Europene. Printre aceștia este și un spaniol.

Pe iberic l-am găsit la Penitenciarul nr. 4 – Cricova. O să-l numim Horhe, fiindcă și acesta a solicitat să nu-i divulgăm numele adevărat. Mai mulți ani bărbatul a făcut afaceri cu piele și blană în țara noastră. Însă acum un an a ajuns după gratii pentru că a folosit documente false. Discuția a avut loc în limba română. Dânsul recunoaște că a avut nevoie de jumătate de an ca să poată comunica liber. Odată cu însușirea limbii, el a învățat și cum se fac afacerile la noi. „Atunci când am venit, nu știam ce grad de corupție este în țara asta. Aici iau mită de jos până sus. De la un mic polițist, până la șeful Guvernului. De asta am ajuns eu aici. Nu am plătit la procuror și la judecător. Fără mită nu faci nimic în țara asta”, a declarat străinul.

În primele 7 luni, bărbatul s-a aflat la CNA, ulterior acesta a fost transferat la Penitenciarul nr. 13, unde a stat o lună și jumătate, iar de câteva zile a ajuns la închisoarea de la Cricova. „La nr. 13 am fost în cameră cu un ex-polițist. Condițiile au fost bune, nu am de ce mă plânge. În schimb atenția medicală a fost proastă. În Spania am avut cândva o fermă de cai, păi iată, eu aveam grijă de aceste animale mai bine decât R. Moldova de mine”, a concluzionat Horhe.

Cât timp a fost deținut, ibericul a scris o carte, pe care o descrie simplu: „e despre corupția din Moldova”. Pentru început aceasta va fi publicată în limba spaniolă, după care va decide dacă lucrarea va fi tradusă și în alte limbi.

„Mai am de stat aici 44 de zile. Imediat cum o să ies, o să plec în țara mea și n-o să revin niciodată în Moldova. Trebuie să treacă 50 de ani până aici se va schimba ceva. Sistemul de la voi este foarte corupt”.

A venit în vizită la gagică, dar a ajuns la închisoare

În același penitenciar de la Cricova l-am găsit și pe Marian Vasile Lungu, un român care a fost condamnat la patru ani și opt luni pentru furt în proporții deosebit de mari. „Prima dată am ajuns în R. Moldova în 2014, când am venit în vizită la o gagică. Am stat o perioadă la ea acasă, iar înainte să plec în România, am dat de o cutie unde erau niște monede de aur, ceasuri și bijuterii, care valorau un milion și jumătate de lei. Mama prietenei mele era fostă nevastă de vameș… Tentația a fost mare și le-am luat cu mine. Următoarea dată când am revenit aici, m-au arestat imediat”, povestește deținutul străin și totodată recunoaște că a întors o parte din lucrurile furate. Și acesta este decis să părăsească țara îndată cum va fi eliberat.

Marian Vasile Lungu, cetățean român, condamnat în R. Moldova pentru furt

Acum tânărul din România este vizitat de prietena, familia căreia a jefuit-o. Aceasta îi aduce mâncare, țigări și tot de ce are nevoie. Totodată, mama acesteia nu mai are pretenții la el.

Potrivit datelor celor de la DIP, cetățenii străini care au ajuns în penitenciarele din R. Moldova au fost condamnați pentru omoruri, furturi, jafuri, tâlhării, vătămări corporale intenționate, trafic de ființe umane sau pentru fabricarea și punerea în circulație a semnelor bănești false. Pe lângă acestea, unii dintre ei sunt deținuți pentru contrabandă, escrocherie, proxenetism, dar și pentru că au întreținut relații sexuale cu persoane care nu au împlinit vârsta de 16 ani sau pentru violuri. Totodată sunt și persoane care au încercat să corupă angajați din domeniul public, au folosit documente false sau chiar au încercat să treacă ilegal frontiera.

Departamentul Instituțiilor Penitenciare informează că în prezent cel mai mic termen pentru care a fost condamnat un deținut străin este de 10 luni, dar sunt și cazuri când aceștia s-au ales cu detenție pe viață.