În opinia acad. Vasile Micu, o soluţie pentru diminuarea dependenţei de exporturile de hidrocarburi ar fi preluarea experienţei ţărilor europene în identificarea, producerea şi utilizarea surselor energetice regenerabile, care reprezintă o mare diversitate: energia solară, hidroenergia, energia eoliană, energia geotermală, bioenergia. Potrivit savantului, actualmente energia solară şi bioenergia sunt cele mai importante ca volum şi posibilităţi de utilizare.
În ţările UE, spre exemplu, au fost aprobate programe speciale, care prevăd utilizarea energiilor regenerabile la nivel de 20% din totalul de consum energetic către 2020 şi la nivel de 10% de biocombustibili din totalul combustibilului folosit în transport. În 2007, în R. Moldova au fost aprobate Legea energiei regenerabile şi Strategia Energetică până în anul 2020. Acestea prevedeau asigurarea până în 2010 a unui cuantum de 6% de energie din surse regenerabile şi 20% către 2020. În 2010, volumul de bioetanol pentru amestec cu benzină urma să fie de 6%, iar de biodiesel – de 5% din volumul motorinei comercializate.
Amintim că biodieselul şi bioetanolul sunt produse extrase din plante şi apoi prelucrate, ce pot fi amestecate cu motorina şi benzina, rezultatul fiind un combustibil mai puţin poluant.
Bioetanolul ar putea înlocui benzina, iar biodieselul – motorina
Savantul Vasile Micu este de părere că, dintre toate tipurile de biocombustibili, pentru R. Moldova prezintă interes economic şi ecologic bioetanolul, biodieselul, biogazul şi biomasa. Potrivit lui, în baza acestor surse de bioenergie s-ar putea asigura aproximativ 50% din tot necesarul de energie. El afirmă că în prezent, din resursele de cereale, R. Moldova ar putea produce circa 200 mln. litri de bioetanol, la un preţ de 6,5-7 lei/litru. Pentru aceasta sunt necesare 500-550 mii tone de porumb, cea mai utilizată materie primă pentru bioetanol, care asigură 410 litri dintr-o tonă de grăunţe. Sorgul asigură 500 litri/tonă, grâul – 370 litri dintr-o tonă. Astăzi, la un nivelul foarte scăzut de producţie de porumb – de 3 tone/ha, am putea obţine 1000 de litri de bioetanol la hectar, însă în viitor, odată cu creşterea productivităţii porumbului şi implementării hibrizilor speciali cu un înalt conţinut de amidon – se va putea ajunge la 2000 litri/ha.
O sursă pentru producerea bioetanolului o constituie topinamburul, iar pentru biodiesel – rapiţa de toamnă. De asemenea, biogazul ar putea fi produs din deşeuri vegetale (paie, rumeguş, ciocleji), gunoi de grajd, alte resturi şi reziduuri care conţin substanţe organice şi culturi energetice speciale. Pentru obţinerea bioetanolului, savantul propune crearea a două rafinării cu o capacitate anuală de 1000-1200 tone: una la Nord – Cupcini, Edineţ, Drochia sau Reuţel şi alta la Sud – Căuşeni, Comrat sau Cahul. De asemenea, el sugerează modificarea fabricilor de zahăr pentru prelucrarea topinamburului necesar producerii bioetanolului, precum şi crearea liniilor tehnologice de producere a biodieselului în cantităţi mici (50-100 tone) – în gospodăriile agricole mari. Potrivit lui, o variantă raţională ar fi şi crearea liniilor tehnologice de 30-50 mii tone de biodiesel în cadrul combinatelor de extragere a uleiului – „Floarea-Soarelui” din Bălţi, „Chelly Grain” din Ceadâr-Lunga şi combinatului de uleiuri din Tighina.
O mare problemă – materia primă
Am încercat să aflăm opinia mai multor specialişti vizavi de propunerile savantului Vasile Micu. Ei sunt de părere că o problemă o constituie materia primă necesară pentru producerea biocombustibilului. Astfel, prof. univ. Valerian Cerbari, şeful laboratorului de pedologie de la Institutul de pedologie, agrochimie şi protecţia solului al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, susţine că rapiţa, spre exemplu, afectează fertilitatea solului. El ne-a demonstrat că, din anii ’70 până în prezent, bonitatea terenurilor agricole a scăzut cu zece puncte. „Asemenea culturi ca rapiţa pot fi cultivate doar în gospodării specializate, cu un sistem bine gândit de asolament şi cu lucrarea solului în condiţii de fertilizare organică şi minerală”, afirmă Valerian Cerbari.
La rândul său, Mihai Suvac, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, consideră că topinamburul ar scoate din circuit mai multe terenuri agricole. „De-a lungul anilor, noi am experimentat mai multe culturi şi nu e cazul să experimentăm în continuare”, avertizează Mihai Suvac. El consideră că propunerea savantului Micu de a crea un centru ştiinţifico-practic pentru ameliorarea şi promovarea culturilor energetice deocamdată nu este de stringentă necesitate, deoarece ar fi foarte costisitor. Un asemenea centru, consideră Suvac, ar putea fi creat doar în sectorul privat.
Entuziasmul local
O încercare de a produce bioetanol a fost făcută de către Tudor Ungureanu, conducătorul „Garna-grup” SRL din Hânceşti, dar, din lipsa susţinerii din partea statului, precum şi a materiei prime, activitatea a fost stopată. La Liceul teoretic „Nicolae Casso” din satul Chişcăreni, raionul Sângerei, funcţionează o staţie de încălzire cu paie. Potrivit profesorului de geografie de la liceu, Nicolae Spânu, aceasta este de două ori mai ieftină decât cea care funcţionează cu gaze sau cărbune. Recent, profesorul a elaborat un proiect pentru o seră care va fi încălzită cu energie solară.
Epilog
Problema utilizării resurselor energetice regenerabile este pe larg discutată în cercul academic. Mai mulţi savanţi, cărora le-am solicitat opinia, consideră că ea trebuie să fie studiată, pentru a vedea care este impactul dezvoltării energiei regenerabile.
În ţările Uniunii Europene se produc anual circa 12 mln. tone de biodiesel, din care Germania asigură 8 mln. tone.
La 24 februarie, Parlamentul de la Chişinău a ratificat Statutul Agenţiei Internaţionale pentru Surse Energetice Regenerabile. R. Moldova a devenit parte a acestei structuri şi va achita o cotizaţie de 348 de dolari.
